Experţii Deloitte: Ghidul privind interpretarea Directivei Europene 822/2018 (DAC6) a fost publicat pe site-ul ANAF. Ce clarificări aduce?

Ghidul privind interpretarea Directivei Europene 822/2018 (DAC6) a fost, în cele din urmă, publicat pe site-ul ANAF pe data de 13 ianuarie 2021. Documentul era aşteptat de companiile vizate, având în vedere că publicarea acestuia a fost prevăzută expres în Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 care transpune directiva în România. DAC6 impune raportarea către autorităţile fiscale a tranzacţiilor transfrontaliere cu risc fiscal care au fost derulate începând din data de 25 iunie 2018. Primul termen, respectiv 31 ianuarie 2021, vizează aranjamentele din a doua jumătate a anului 2020, în timp ce tranzacţiile „istorice”, din perioada 25 iulie 2018 – 30 iunie 2020, au ca termen de raportare 28 februarie 2021.

Pentru societăţile din România, ghidul DAC6 este mai mult decât bine-venit, pentru că ajută contribuabilii în interpretarea legislaţiei DAC6 (atât prin exemplele furnizate cu privire la aranjamentele transfrontaliere raportabile, cât şi prin clarificarea unor noţiuni de bază prevăzute de directivă) şi uşurează, astfel, procesul de analiză a tranzacţiilor. Cu toate acestea, mai pot fi aduse clarificări suplimentare, având în vedere că ghidul DAC6 nu limpezeşte toate aspectele „gri” ale legislaţiei.

 

Câteva din lămuririle cuprinse în ghid

În primul rând, este utilă clarificarea pe care o aduce cu privire la noţiunea de „avantaj fiscal”, care este esenţială în evaluarea „testului beneficiului principal” pentru anumite semne distinctive (aspecte care determină dacă o tranzacţie este raportabilă sau nu). Astfel, se lămureşte faptul că tranzacţia intră în sfera directivei doar dacă beneficiul principal  sau unul dintre principalele beneficii ale tranzacţiei vizează obţinerea unui „avantaj fiscal”. Ghidul precizează că această noţiune este una largă, care nu surprinde doar obţinerea unei scutiri/rambursări de taxe şi impozite, ci şi situaţiile în care sunt maximizate deducerile fiscale, pierderile fiscale ori sunt diminuate veniturile sau câştigurile etc.

Totodată, ghidul aduce lămuriri pentru mai multe semne distinctive DAC6, care vin să armonizeze prevederile din textul iniţial al OG 5/2020 cu cel al directivei europene. Printre acestea se numără clarificările în zona tranzacţiilor circulare, care presupun interpunerea unor entităţi fără scop comercial sau tranzacţii care se compensează/anulează reciproc. În acest caz, OG 5/2020 face trimitere, indirect, la acţiuni de spălare a banilor, iar ghidul DAC6 se referă la „mutarea circulară” a banilor (în linie cu textul directivei), fapt care schimbă radical sfera de aplicare a semnului distinctiv.

O altă clarificare adusă în vederea armonizării cu textul directivei se referă la plăţile către jurisdicţiile necooperate, conform listei UE / OCDE. Potrivit ghidului, aplicarea testului beneficiului principal nu mai este necesară, tranzacţiile fiind considerate automat raportabile.

În plus, ghidul precizează că lista cu jurisdicţiile necooperante trebuie analizată la data la care intervine obligaţia de raportare, şi nu la data implementării aranjamentului. În cazul în care lista se modifică ulterior, nu mai este necesară reevaluarea aranjamentului din acest punct de vedere. Astfel, societăţile trebuie să acorde atenţie sporită plăţilor efectuate către jurisdicţii precum Barbados, Fiji, Seychelles, Insulele Virgine Americane, Samoa, Panama etc.

Cu privire la transferurile transfrontaliere de funcţii/active/riscuri, prin ghid se revine la noţiunea de EBIT în sens de „câştiguri” (profituri), asemenea textului directivei, şi nu la „venituri”, cum menţionează OG 5/2020. Această clarificare aduce un plus pentru contribuabili, având în vedere că sensul celor două noţiuni este complet diferit.

 

OG 5/2020 versus Ghidul DAC6

Având în vedere faptul că ghidul aduce o serie de modificări legislaţiei DAC6 care nu sunt în concordanţă cu textul OG 5/2020, apare întrebarea referitoare la forţa juridică a ghidului DAC6 şi o dilemă în plus pentru contribuabili: care dintre cele două are putere legislativă mai mare? Este de precizat în acest sens că, deşi OG 5/2020 face referire la emiterea ulterioară a unui ghid de interpretare, acesta a fost publicat doar pe website-ul ANAF, ceea ce pune în discuţie caracterul său normativ şi forţa sa juridică.

În substanţă, modificările prevăzute de ghid au fost introduse în spiritul reglementării DAC6, cu scopul de a alinia legislaţia naţională cu cea prevăzută în textul directivei europene, în sensul lămuririi unor termeni care, traduşi în limba română, creau confuzii de interpretare. Deşi clarificările aduse prin ghid sunt bine-venite pentru contribuabili, ar fi fost totuşi de dorit ca, prin intermediul acestuia, să se faciliteze interpretarea actului normativ existent, iar eventualele neconcordanţe dintre acesta şi directivă să se regleze prin modificarea legislaţiei.

 

Arii care pot fi îmbunătăţite

Pe lângă problematica puterii legislative a ghidului, există în continuare multe semne de întrebare, unele derivând din însuşi textul ghidului.

Un exemplu ar fi definiţia aranjamentului transfrontalier, care poate conduce fie la o interpretare holistică, fie la o interpretare fragmentară a aranjamentului (de exemplu, pentru fiecare plată). Acesta ar fi fost un aspect extrem de important de clarificat, întrucât influenţează direct obligaţia de raportare a contribuabililor.

Totodată, rămâne un semn de întrebare, respectiv o discrepanţă faţă de textul directivei în ceea ce priveşte obligaţia unui contribuabil relevant de a raporta către ANAF un aranjament dacă deţine dovada că acelaşi aranjament a fost raportat de un alt contribuabil către o altă autoritate din alt stat membru.

Alte aspecte care ar fi fost util să fie clarificate se referă la termenul până la care trebuie făcută raportarea anuală pentru acele aranjamente cu prestare succesivă multianuală (de exemplu, împrumuturi multianuale) şi, poate, introducerea unui prag valoric de la care tranzacţiile transfrontaliere devin raportabile, pentru a diminua atât eforturile de raportare ale contribuabililor/intermediarilor, precum şi efortul de administrare a acestora de către ANAF.

În concluzie, după o lungă perioadă de aşteptare, publicarea ghidului DAC6 este benefică pentru mediul de afaceri, pentru că aduce o serie de clarificări importante în procesul de evaluare a tranzacţiilor transfrontaliere. Reglementarea DAC6 rămâne, totuşi, una foarte complexă şi uneori subiectivă şi care, de cele mai multe ori, depinde de consecinţele fiscale ale aranjamentelor transfrontaliere în toate jurisdicţiile implicate, ceea ce face cu atât mai dificilă evaluarea obligaţiilor de raportare. Deşi scopul declarat al autorităţilor este acela ca sensul reglementării DAC6 să fie cât mai larg şi să poată impune raportarea unui număr cât mai mare de tranzacţii cu elemente de planificare fiscală agresivă, din perspectiva contribuabililor este cu atât mai important să depună toate diligenţele pentru a se asigura că declară doar acele tranzacţii care se încadrează propriu-zis în vreunul din semnele distinctive şi sunt eligibile pentru raportare. 

 

Material de opinie de Mihaela Popescu-Ichim, Director, Anca Ghizdavu, Manager, şi Anca Preda, Consultant Senior Servicii Fiscale, Deloitte România