Unde a lovit din plin criza: Cele mai mari cinci aeroporturi din România au avut cu până la 70% mai puţin trafic în 2020 faţă de 2019. „Principalele reţineri de a zbura au fost din cauza modificărilor foarte dese ale programului de zbor şi a lipsei informaţiilor“

♦ Scăderea numărului de călători a venit ca urmare a restricţiilor impuse începând cu luna martie, când, odată cu instalarea pandemiei de Covid-19, multe ţări şi-au închis graniţele.

Otopeni, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Sibiu, adică cele mai mari cinci aeroporturi din România, au raportat un trafic de pasageri de până la 70% mai mic anul trecut faţă de 2019, după cum arată datele transmise de oficialii aeroporturilor. Cel mai mare regres se vede în Timişoara, unde scăderea este de peste 70%, în vreme ce în Iaşi este de „numai“ 64,4%.

„Din feedbackul primit de la pasageri, principalele reţineri de a zbura cu avionul au fost din cauza modificărilor foarte dese ale programului de zbor şi a lipsei informaţiilor în ceea ce priveşte procedurile pe care trebuie să le îndeplinească, în cazul călătoriilor externe“, spun reprezentanţii biroului de relaţii publice al aeroportului internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Principalele destinaţii operate de pe aeroportul Cluj în anul 2020, în ordinea preferinţelor pasagerilor, au fost Bucureşti, Londra, Paris, Dortmund şi Milano.

Tot Bucureştiul a fost primul şi în rândul sosirilor şi al plecărilor pe şi de pe aeroportul Traian Vuia din Timişoara. Londra, Bergamo, Memmingen (Germania) şi München au fost următoarele pe listă.

„Restricţiile de călătorie impuse la nivel global au afectat semnificativ transportul aerian, fapt remarcat prin reducerea numărului de zboruri şi implicit a traficului de pasageri, care a scăzut în anul 2020 cu aproximativ 70,5% faţă de 2019. Numărul de pasageri care au tranzitat Aeroportul Internaţional Timişoara se află în raport direct cu numărul de curse aeriene operate. În ciuda situaţiei pandemice, capitala ţării a rămas o destinaţie de interes pentru locuitorii din zona de vest a ţării, aproximativ 30% din numărul total de pasageri preferând cursa internă spre/ dinspre Bucureşti“, spune directorul general al aeroportului Timişoara, Dorel Grădinaru.

La Sibiu, plecările către Londra au fost în top, urmate de cele către mai multe oraşe ger­­­mane (Memmingen, Dortmund, Nürn­berg, Karlsruhe, Frankfurt, München, Stut­t­gart), dar şi către Madrid şi Viena. Numărul total de pasageri în trafic care au trecut prin aeroportul din Sibiu a scăzut cu aproximativ 69% şi include toţi pasagerii înregistraţi pe curse comerciale, tranzit şi alte mişcări.

„S-a remarcat disponibilitatea de călătorie din partea pasagerilor din nevoi şi motive personale, de sănătate sau de afaceri, însă condiţiile restrictive şi măsurile impuse de autorităţi de-a lungul anului trecut au avut un efect negativ asupra posibilităţii de călătorie cu avionul, pasagerii luând decizia de reprogramare a călătoriilor cu avionul sau de a călători în caz de strictă necesitate“, spu­ne Marius Ioan Gîrdea, directorul ge­neral al Aeroportului Internaţional din Sibiu.

Oraşul Iaşi are cea mai mică scădere a traficului, de 64,4% în 2020 faţă de 2019. Acolo, cea mai aglomerată perioadă din an a fost luna august, când 135.050 de persoane au tranzitat aerogara ieşeană.

„Traficul pe Aeroportul Iaşi a fost în raport cu numărul zborurilor operabile. Au fost suspendate pe o perioadă mai mare de timp curse directe spre 11 destinaţii externe. S-a observat o reticenţă din partea călătorilor de a folosi avionul în perioada pandemiei, măsurile restrictive determinând, de asemenea, un grad de încărcare a aeronavelor mai scăzut comparativ cu anul anterior“, spune Elena Troia, responsabil de marketing şi comunicare la aeroportul din Iaşi.

Cele mai solicitate rute de acolo au fost anul trecut cele spre Londra (cursă zilnică), Bergamo, Roma, Billund (Danemarca), Paris, Dortmund şi Bruxelles. Pe rute interne au operat două companii aeriene – Tarom şi Blue Air –, iar trei au efectuat curse regulate internaţionale – Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines.

În ceea ce priveşte aeroportul Otopeni, cel mai mare din România, acesta a fost tranzitat de doar 4,4 milioane de pasageri în 2020, în condiţiile în care, cu un an în urmă, numărul se apropia de 15 milioane.

Scăderea este aşadar de 70% şi reflectă impactul dezastruos pe care pandemia l-a avut asupra industriei turismului. Doar în primele două luni din 2020 a avut loc o creştere a traficului de pe Otopeni, pe atunci pandemia nefiind încă la cotele alarmante la care a ajuns începând cu luna martie. Din aprilie, scăderile de trafic au ajuns şi la 98% faţă de perioadele similare din 2019, arată o analiză ZF.

Scăderea numărului de călători a venit ca urmare a restricţiilor impuse începând cu luna martie, când, odată cu instalarea pandemiei de Covid-19, multe ţări şi-au închis graniţele. În plus, mulţi dintre oamenii care îşi programaseră călătorii, chiar dacă acestea nu le-au fost anulate, au ales de bunăvoie să nu mai plece, de teama contractării virusului.

Industria aviatică a fost una dintre cele mai afectate de coronavirus, călătoriile - atât de business, cât şi de plăcere - fiind printre primele tăiate de pe listă atunci când pandemia a luat amploare. Companiile aeriene au fost nevoite să anuleze milioane de bilete sau să acorde vouchere pentru călătorii viitoare.