ALEPH STORY: Câte restaurante vor supravieţui acestei crize? O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF şi Costi Mocanu, editor-prezentator ŞTIU

Ziarul Financiar 25.01.2021

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial ZF, şi Costi Mocanu, editor-prezentator Aleph News – ŞTIU.

 

Cristian Hostiuc: Discutăm despre viitorul restaurantelor. Noi le-am deschis, sau cel puţin s-au deschis în Bucureşti şi principalele oraşe din ţară, la o capacitate de 30%. Ne bucurăm cu toţii, s-au deschis restaurante, baruri, cafenele, dar întrebarea este câte vor supravieţui?

 

Şi dacă ne uităm puţin în perspectivă, businessul de restaurante nu era atât de solid în România, ceea ce este un lucru bun, cinic vorbind. Ceea ce ne-a ferit foarte mult de această criză la nivelul anului 2019, cel mai bun an pentru restaurante, cifra de afaceri a tuturor restaurantelor din România a fost de 14 miliarde de lei. Barurile şi cafenelele au avut trei miliarde de lei, deci am discutat despre 17 miliarde de lei.

 

Costi Mocanu: Este un business la început.

 

Cristian Hostiuc: Da, dar angajează 400.000 de oameni şi cum spuneai tu, dacă mai punem încă unu şi ceva membri de familie, ne ducem undeva la 700.000 de români care mănâncă  din salariul acesta, să folosim cuvintele la modul foarte direct.

Câte vor supravieţui?

 

Costi Mocanu: Este economie de piaţă. Dacă cererea scade, cu siguranţă o să scadă şi oferta. Este foarte greu de spus. Mă uitam în Norvegia. Norvegia, care este o ţară care ne impresionează pe toţi prin nivelul de viaţă, acolo nimeni nu se duce la restaurante pentru că sunt foarte scumpe. La noi oamenii nu se duc la restaurante pentru că, deşi nu sunt scumpe, sunt încă scumpe pentru nivelul pe care şi-l permit românii. Ca să îţi răspund la întrebare, cu siguranţă că vom înregistra falimente, dar hai să ne uităm la trendul înregistrat de cifrele aceste industrii. An de an a fost cel mai bun. Este o chestiune şi de obişnuinţă de consum pe care românii trebuie să o capete în timp. Masă la prânz, exact ca italienii. Suntem latini şi ne vom comporta în felul italienilor. Eu vorbeam săptămâna trecută cu tine de tot soiul de revenire în formă de U, de V, de W. Da, vom înregistra falimente. Multe se vor închide acum dar asta este căderea. Vom atinge şi în industria aceasta un prag de jos, după care creşterea va reveni. Haideţi să nu ne uităm la ce se va întâmpla peste un an. Să nu considerăm că este o industrie în care nu mai merită să investeşti pentru că pentru moment lucrurile vor arăta nu tocmai colorat, vor fi gri. Într-un fel sau altul problema asta medicală se va rezolva. Şi atunci oamenii se vor întoarce către bucuria de socializare. Pentru că mai e şi chestiunea asta la restaurante, este o deprindere pe care nu cred că noi românii am avut timp să ne o dezvoltăm. Nu este doar plăcerea sau nevoia de a mânca. Este şi nevoia de a ieşi din spaţiul tău de lucru, din cotidianul biroului şi al familiei şi a te întâlni, a socializa, a cunoaşte oameni noi, a vedea oamenii în alte ipostaze, colegii de serviciu îi întâlneşti altfel. Descoperi alte chestiuni la ei atunci când ieşi din rigoarea conversaţiei profesionale de birou.

 

Cristian Hostiuc: Expresia din România „hai la o ciorbă” are foarte multe semnificaţii într-un mod pozitiv.

 

Costi Mocanu: Este "how do you do" al nostru. Adică este invitaţia la „hai să ne cunoaştem, să fim prieteni, să socializăm”.

 

Cristian Hostiuc: Potrivit statisticii, pornim în 2019 de la 46.000 de localuri, dintre care 24.000 de restaurante, 22.000 baruri, cafenele, berării şi alte formate de acest gen. Este o piaţă care îşi va găsi la un moment dat un drum pe măsură ce problema medicală se va rezolva. Noi sperăm că cel puţin în oraşele mari, unde a început să crească partea de socializare, au crescut şi salariile şi oamenii au încredere să iasă la restaurant pentru a-şi rezolva problemele sociale, problemele de conversaţie.

 

Costi Mocanu: Absolut. Este şi o chestiune dincolo de problema medicală. Vrând - nevrând ne întoarcem la infrastructură. Ştim cu toţii că PIB-ul generat de judeţul Constanţa a crescut de 20 de ori după ce acea fâşie de drum, autostrada, a fost dată în folosinţă.

 

Cristian Hostiuc: Nu a fost de 20 de ori, a fost mult mai puţin dar a crescut. Sunt date concrete.

 

Costi Mocanu: Hai să ne imaginăm atunci ce se va întâmpla dacă această fâşie de drum, o altă fâşie de drum numit autostradă ar lega cât mai repede cu putinţă Bucureştiul cu Iaşul. Hai să ne uităm câte localităţi sunt pe acest traseu, acolo unde vor creşte businessuri. Vedem Buzăul, Focşaniul, Bacăul, Piatra Neamţ, te duci încolo spre munte. Se dezvoltă foarte multe posibilităţi. Este o chestiune care nu este legată de situaţia medicală şi guvernul ar trebui să profite cât mai mult, ar fi trebuit să profite şi mai mult decât a făcut-o pe perioadă de lockdown pentru a stimula, pentru că nu circulă nimeni, construcţia de infrastructură.

 

Cristian Hostiuc: Un şantier se face în ani de zile. În primul rând îţi trebuie doi ani de zile să îl pregăteşti, mai ai doi ani de zile ca să iei autorizaţiile.

 

Costi Mocanu: Hai să începem odată. Că anii ăştia tot trec. S-au strâns vreo 30 de ani.

 

Cristian Hostiuc: Tu ai discuţii cu diferiţi, cum spunem noi, cârciumari. Ei ce simt? Care este pulsul lor?

 

Costi Mocanu: Au suferit. Au tremurat. Au venit cu bani de acasă.

 

Cristian Hostiuc: Dincolo de facilităţile date de guvern?

 

Costi Mocanu: Sigur că da. Au venit cu bani de acasă, au fost nevoiţi să îşi ţină întâi de toate angajaţii buni. Sigur, guvernul vine la tine şi îţi spune, cunoaştem cu toţii că industria asta nu propune salarii atractive în contracte.

 

Cristian Hostiuc: Sunt salariile şi la nivel minim şi în rest toată lumea este plătită din bacşiş sau la negru sau plicul.

 

Costi Mocanu: Vine celebrul "tips". Este o chestiune pe care nu o întâlnim doar în România. Aşa este peste tot. Şi în momentul în care a venit guvernul şi a dat acel ajutor de şomaj tehnic, el evident fiind calculat pe baza salarială oficială. Nu puteau să trăiască din chestiunea aia şi atunci ca să îţi asiguri continuitatea, este o formă de speranţă, să îţi asiguri continuitatea unor angajaţti de calitate trebuie să îi plăteşti. Sigur, care aveau posibilităţi. Şi în pandemie românii s-au dus şi au găsit de lucru, şi în Germania, şi în Italia. Şi sunt oameni care foarte clar, odată plecaţi afaă pot rămâne acolo.

 

Cristian Hostiuc: Mai greu să se întoarcă în România. Dar online-ul, livrările online nu compensează pierderea din lockdown?

 

Costi Mocanu: Nicidecum. S- a mai şi dezvoltat o pasiune alternativă pentru gătitul acasă. Devine cool, trendy.

 

Cristian Hostiuc: Vorbeam cu cineva care a livrat sau vindea cuţite, toate ustensilele pentru acasă şi el în pandemie a crescut.

 

Costi Mocanu: Da. Oamenii au regăsit plăceri sau au făcut cunoştinţă în premieră cu plăceri pe care nu le cunoscuseră până atunci. Socializarea cu cei din jurul tău. Cu cei din familia ta, cu care, paradoxal, ar trebui să fii cel mai apropiată dar abia acum am constatat că ne recunoaştem şi ne regăsim unii pe alţii stand foarte mult alături de ei când obişnuitul nostru, cotidianul nostru de la muncă ne interzice.

 

Din când în când mai deschizi şi restaurantele cu 30%.

 

Cristian Hostiuc: Deci asta este piaţa de restaurante, s-au redeschis, cel puţin în Bucureşti şi în alte oraşe la o capacitate de 30%. Acum vom vedea, vom trage linie la jumătatea anului sau peste un an de zile, când vin toate datele statistice, câte au supravieţuit. Estimările indică faptul că vor supravieţui doar 70% dintre restaurante şi cafenele. Celelalte vor trebui să îşi găsească o altă formă, până la urmă tot o formă de entertainment.