Încrederea analiştilor financiari în economie creşte la maximul crizei în decembrie: analiştii financiari anticipează ieşirea din această criză după jumătatea lui 2021

Autor: Răzvan Botea 30.01.2021

Analiştii financiari estimează deprecierea cursului la 4,98 lei/euro în 12 luni, inflaţie de 2,41% şi o creştere economică de 3,3% în 2021, cu un deficit bugetar de 6,9% din PIB.

Încrederea analiştilor financiari în economie a continuat să crească în decembrie şi a ajuns la maximul din criză. Astfel, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut la 50,4 puncte, de la o cădere până la 20,8 puncte în martie 2020.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, spune că optimismul analiştilor financiari a crescut şi anticipează ieşirea din criză, cu perspectiva vaccinării la scară largă.

„Optimismul a crescut şi indicele a crescut peste valoarea de 50 de puncte. Are 3 luni de când creşte încrederea şi în decembrie a crescut mai puternic partea de anticipaţii ceea ce înseamnă că analiştii anticipează ieşirea din această criză, undeva probabil după mijlocul anului 2021“, comentează pentru ZF Adrian Codirlaşu.

Indicatorul de Încredere Macroe­co­nomică al Asociaţiei CFA România a înregistrat în luna decembrie 2020 valoa­rea de 50,4 puncte, un plus de 5,9 puncte faţă de valoarea înregistrată în luna noiembrie 2020, dar cu 11 puncte sub decembrie 2019. Cu toate acestea, este cel mai înalt grad de încredere al analiştilor în economie din martie încoace.

În medie, membrii CFA progno­zează o creştere de 3,3% a PIB în 2021 şi un deficit bugetar de 6,9% din PIB. Mediana anticipaţiilor pentru creşterea economică din 2021 este de 4%, însă maximul prognozat este de creştere de 8%, iar minimul este de scădere de 5%.

„În acest trimestru, dacă comparăm pe datele ajustate sezonier versus trimes­trul anterior va fi o creştere economică. Faţă de T1/2020 probabil va fi în con­tinuare scădere. La nivelul anului 2019 o să ajungem undeva în 2022. Anul acesta va fi o creştere a PIB-ului. Ulti­mele an­ticipaţii sunt între 3,5 şi 4%. Me­dia­na este la 4%“, a mai spus Adrian Codirlaşu.



Impactul crizei este neuniform asupra sectoarelor economice, la fel şi revenirea. Zona de servicii, care este mai afectată de reintroducerea restricţiilor din toamnă, odată cu valul al doilea al infectărilor, este în acest moment mai afectată şi activitatea economică din sector va reveni mai greu. Impactul economic al crizei va fi resimţit şi în T4, 2021, apreciază cei mai mulţi dintre analiştii financiari.

Majoritatea analiştilor financiari văd o tendinţă de creştere uşoară a inflaţiei în următoarele 12 luni şi un curs de schimb euro/leu stabil, undeva la 4,98 în ur­mă­toarele 12 luni, cu o depreciere uşoară în primele 6 luni apoi o apreciere uşoară a monedei naţionale în faţa euro. Sta­bi­litatea cursului de schimb va veni, în opi­nia analiştilor financiari, şi din infuzia de euro din România care ar putea veni ca urmare a atragerii de fonduri europene.

„Pe partea de evoluţie a cursului anticipaţiile sunt undeva la 4,9850, însă s-au mai redus faţă de acum două luni când erau peste 5. Cursul ar putea fi ajutat de atragerea de bani europeni, pentru că ar fi o oferta de euro şi depinde şi de cât de mulţi vom atrage. Anticipaţiile sunt de depreciere uşoară, tendinţa pe care am văzut-o în ultimii ani“, a mai spus Codirlaşu.

Inflaţia, care a ajuns la 2,06 în decembrie, de la peste 4% în decembrie 2019, va creşte uşor până la 2,41% în 2021, pe fondul creşterii cererii, sunt de părere cei mai mulţi dintre analiştii CFA sondaţi.

În contextul actualei crize, CFA România a introdus în sondajul lunar şi întrebări legate de impactul pandemiei. Astfel, sondajul relevă că cei mai mulţi analişti financiari sunt de părere că anumite schimbări, cum ar fi practica muncii de acasă, se vor permanentiza.

„Această criză a fost un experiment global de muncă de la distanţă, canale de distribuţie electronice. Acestea vor rămâne, în sensul că vom cumpără mai mult electronic, de asemenea work from home va deveni o practică permanentă şi de asemenea călătoriile se vor modifică. Dacă turismul în scop prsonal îşi va reveni, cel de business îşi va reveni mult mai greu pentru că companiile au investit deja în lucrul la distanţă.“