Suprapreţ, sisteme de sănătate şi logistică bine puse la punct şi mai ales încrederea populaţiei în instituţiile statului: ingredientele succesului Israelului în campania de vaccinare contra COVID-19

Comisia Europeană şi-a lăudat politica centralizată de procurare a vacci­nurilor ca fiind o poveste de succes care va da fiecărui stat membru şanse egale de a-şi proteja populaţia de pandemia de COVID-19. Însă între timp principalii furnizori de vaccinuri au spus că nu pot livra cât au promis, iar comisarul european pentru sănătate a anunţat că Uniunea Europeană va urmări transporturile de vaccinuri exportate în state din afara UE - un semn de neîncredere profundă. Astfel, campaniile de vaccinare europene, după ce că au fost pornite cu întârziere, vor întârzia şi mai mult.

Probleme au şi alte ţări, din alte regiuni. Dar în tot acest haos, un stat pare să se descurce mai bine decât toate: Israelul. Până acum, campania de vacci­nare israeliană a acoperit circa 20% din populaţie, de şase ori mai mult decât, spre exemplu, cea americană. Mai bine de trei sferturi din populaţia cu vârste de peste 60 de ani a fost vaccinată. Eficienţa guvernului israelian este dată drept exemplu, iar reţeta succesului este analizată până în cele mai mici detalii.

Revista Politico aminteşte că pe 7 ianuarie premierul Benjamin Netanyahu a dezvăluit că Israelul a încheiat un acord cu Pfizer pentru a primi în schimbul unor date despre cetăţeni 10 milioane de doze de vaccin contra SARS-CoV-2, inclusiv promisiunea livrării a 400.000-700.000 de doze în fiecare săptămână. Israelul are nouă milioane de locuitori. Sub acest acord, guvernul israelian va furniza companiei farma americane şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii detalii despre vârsta, genul şi istoricul medical ale celor care sunt vaccinaţi şi informaţii despre efectele secundare şi eficienţă.

Zece milioane de doze ar fi o picătură în ocean pentru Pfizer, care s-a angajat să producă 1,3 miliarde de vaccinuri în 2021. Autorităţile israeliene au aprobat vaccinul la mijlocul lunii decembrie, înaintea UE. „I-am convins că dacă ne dau nouă primii vaccinul, vom şti exact cum să-l administrăm în cel mai scurt timp posibil, şi exact acest lucru s-a întâmplat“, a explicat ministrul sănătăţii din Israel Yuli Edelstein pentru Politico.

„Am fost pregătiţi mai din vreme, am semnat acordurile din timp şi le-am spus companiilor farma că vor vedea rezultatele mai devreme.“ Guvernul avea şi motive să se grăbească: rata de răspândire a pandemiei era una dintre cele mai ridicate. Însă autorităţile evită se dea răspunsuri clare în ceea ce priveşte numărul exact de doze asigurate sau cât a plătit statul pentru ele, spunând doar că guvernul a semnat acorduri secrete cu producătorii.

Cât despre preţul vaccinurilor Pfizer, primele disponibile, s-a aflat, neoficial, că Israelul a plătit 30 de dolari pentru dozele necesare unei persoane, adică de două ori mai mult decât plăteşte, spre exemplu, Belgia. Ulterior, postul public de ra­diodifuziune a dezvăluit un preţ şi mai mare, de 47 de dolari pe persoană. Netanyahu, care speră că va fi reales în martie, a amintit în repetate rânduri relaţiile speciale pe care le are cu directorii executivi de la Pfizer şi Moderna, sugerând că aceste legături au ajutat ţara să-şi asigure milioane de doze de vaccin. „Vorbesc cu ei tot timpul“, a spus Netanyahu.

Israelul are însă şi un sistem public de sănătate bine pus la punct a cărui istorie este chiar mai veche decât a statului însuşi. Sistemul este puternic digitalizat. Toţi pacienţii au dosare electronice, ceea ce face accesul la informaţii deosebit de facil.

Cei responsabili cu vaccinarea pot ajunge uşor la cei eligibili pentru a primi vaccinul prin intermediul cererilor, mesajelor pe telefon sau al website-urilor, scrie The Wall Street Journal.

„O operaţiune la această scară nu ar fi fost posibilă într-un sistem de sănătate privat“, a explicat un cadru medical de top din Tel Aviv. „N-am vazut niciodată atât de mulţi angajaţi din sănătate oferindu-se voluntari pentru această cauză.“ Solidaritatea socială a contribuit masiv la promovarea campaniei de vaccinare.

Cu toate că încrederea în politicieni este scăzută, populaţia Israelului are încredere în sistemul de sănătate. Un studiu din 2019 realizat de Johns Hopkins a clasat ţara pe locul 54 în lume (din 195 de poziţii) la pregătirea în caz de pandemie. Un element al succesului este logistica bine pusă la punct, iar acest lucru i-a dat Israelului un avantaj în negocierile cu producătorii de vaccinuri. Transportul şi depozitarea sunt în sarcina unităţii de logistică a Teva Pharmaceutical Industries. Circa 5 milioane de doze sunt păstrate în 30 de frigidere subterane dintr-o facilitate din apropierea principalului aeroport internaţional. Vaccinul Pfizer-BioNTech trebuie păstrat la temperaturi scăzute şi trebuie administrat în termen de cinci zile după ce a părăsit principalul centru de stocare şi în termen de şase ore după ce a fost adăugat diluantul.

Prin diluare, din recipientul de transport se obţin 5-6 porţii de vaccin. Pentru a face faţă provocării, Israelul a dezvoltat un sistem de împărţire a pachetelor cu 1.000 de doze în pachete mai mici cu 100 de doze fiecare, mai uşor de transportat în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Multe dintre centrele de vaccinare sunt facilităţi de dimensiuni mari care permit accesul imediat.

Pentru a se asigura că nimic nu se pierde, autorităţile permit vaccinarea cu surplusul de material a oricui apare la centrele de vaccinare. Iar interesul este atât de ridicat încât în fiecare zi pot fi văzuţi tineri stând la coadă în speranţa că vor primi surplusurile de vaccin.

Între timp, îm Europa, guvernul italian a ameninţat că va ataca în justiţie Pfizer şi AstraZeneca pentru a obliga companiile să livreze vaccinuri în cantităţile promise. Iar Ungaria mizează pe vaccinuri cumpărate din Rusia.