Ce şanse are guvernul Cîţu să schimbe macazul şi să aducă investiţiile la cârma creşterii economice din România în 2021

♦ Florin Pogonaru, AOAR: Cred că un rol foarte important îl vor avea investiţiile private şi spiritul optimist din lumea antreprenorială ♦ Aurelian Dochia, analist economic: Dacă reuşim să atragem destule fonduri europene s-ar putea întâmpla şi această minune ♦ Guvernul pariază pe un aport al investiţiilor la creşterea economică de 2,8 pp. în 2021, mai mare decât contribuţia consumului privat de 2,4 pp.

Estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză arată că guvernul mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021, din care mai bine de jumătate, adică 2,8 puncte procentuale, ar veni din investiţii. Astfel, investiţiile ar urma să contribuie la creşterea economică mai mult decât consumul privat, o schimbare de paradigmă de la creşterea economică bazată pe consum.

Analiştii economici sunt de părere că „minunea“ s-ar putea realiza pe baza a doi factori: investiţiile private şi investiţiile din fonduri europene. Aurelian Dochia, economist, spune că dacă ar începe să funcţioneze mecanismul de atragere a fondurilor europene investiţiile ar câştiga teren în faţa consumului ca motor al economiei româneşti în 2021.

„Şansele sunt strict legate de fondurile europene. Dacă mecanismul de atragere a fondurilor începe să funcţioneze cum trebuie în acest an se poate întâmpla şi această minune ca investiţiile să reprezinte principalul motor al creşterii din 2021“, a spus Aurelian Dochia.

Cu toate acestea, experienţa trecutului nu indică optimism nici pe partea de atragere de fonduri europene, nici pe partea de aport al investiţiilor la creşterea economică. Spre exemplu, în 2017, când România a înregistrat o creştere reală a PIB de 7%, cea mai mare din Uniunea Europeană, in­vestiţiile au adus doar 1,2 pp. creşterii, în vreme ce consumul privat a adus 5,8 pp. Doar în 2018 aportul investiţiilor s-a apropiat mai mult de cel al consumului privat: +2,6 pp. versus +2,2 pp. aportul investiţiilor. În 2019, când economia României a crescut cu 4,1%, investiţiile au adus doar 0,9 pp. creşterii, în vreme ce consumul privat a venit cu 3,8 pp.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este de părere că previziunile guvernului se bazează, cel mai probabil, pe investiţii private în 2021. Multe investiţii private au fost puse pe hold în 2020, iar în 2021 s-ar putea realiza, cu perspectiva îmbunătăţirii situaţiei medicale. „Previziunile (guver­nului - n. red.) probabil se bazează pe optimismul mediului de  afaceri, pe faptul că lumea a fost prudentă în perioada asta şi acum, datorită vaccinului şi perspectivelor de îmbună­tăţire a situaţiei medicale, antreprenorii vor începe să gândească pozitiv şi să facă investiţii“, a spus Florin Pogonaru.

Investiţiile statului, cheltuielile de capital, au fost la 11 luni din 2020 de aproape 25 mld. lei, o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Investiţiile statului au crescut din 2014 în fiecare an, dar şi PIB-ul a crescut cu mai bine de 50% în termeni nominali.

În discuţie se pune însă şi ce categorii de cheltuieli intră la investiţiile statului şi dacă, de exemplu, achiziţiile de echipamente medicale din pandemie sau consumabile, precum măştile, au intrat în categoria investiţiilor.

Pentru 2021, cu un deficit bugetar care trebuie ţinut la 7% din PIB şi cheltuieli cu pensii în creştere cu 8 mld. de lei, statul nu îşi permite investiţii publice majore, cum ar fi cele pentru infrastructură, şi trebuie să mizeze pe fondurile europene şi investiţiile private.

Aurelian Dochia spune că investiţiile publice sunt importante, pentru că angrenează la rândul lor investiţii private: „Dacă investiţiile  publice merg bine, ele vor stimula şi investiţii în zona privată pentru că investiţiile publice înseamnă multe contracte în domeniul lucrărilor de infrastructură, construcţii, sănătăţii.“

Consumul privat, cea mai importantă ramură a PIB-ului pe partea de cerere, face 60-70% din economie. Investiţiile au însemnat în ultimii ani 22-25% din PIB-ul României.
razvan.botea@zf.ro