Ce s-a întâmplat în 2020: populaţia şi companiile au economisit mai mult (plus 14%) decât au luat credite (plus 5%). Viteza de creştere a depozitelor în 2020 a fost de 2,6 ori mai mare decât avansul creditelor

Volumul creditelor a rămas în anul 2020 în urma sumelor eco­no­misite de populaţie şi com­panii la bănci, în condiţiile în care rit­mul de creştere al îm­pru­mu­tu­rilor a încetinit, în timp ce viteza depozitelor este mai mult decât dublă faţă de avansul creditelor.

Volumul încă mic al creditelor în raport cu depozitele arată că există spaţiu pentru inten­si­fi­carea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul şi lichiditatea necesare pentru finan­ţări pentru a stimula redresarea econo­miei în urma crizei coronavirusului.

Concret, viteza de creştere a depozitelor în 2020 a fost de 2,6 ori mai mare decât avansul creditelor.

Ritmul anual de creştere a creditării rămâ­ne în continuare modest, de circa 5%, fiind cel mai scăzut din ultimii patru ani.

În decembrie 2020, soldul creditării totale depăşea cu 5,5% nivelul de la finalul anului 2019. Pe întregul an 2020 ritmul mediu de creş­tere a creditării private totale a încetinit la 5,1%, sub viteza medie de creştere a creditării din anul 2019, de 7,6%, iar soldul împru­mu­tu­ri­lor a ajuns la finalul anului trecut la 282,4 mld. lei, după cum reiese din datele BNR.

Comparativ, depozitele aveau în decem­brie 2020 un avans de 14,4% comparativ cu nivelul de la finalul lui 2019, soldul sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci ajungând la 420,8 mld. lei. Ritmul mediu de creştere a depozitelor totale pe ansamblul întregului an 2020 a fost de 13,4% an/an.

Depozitele totale au depăşit anul trecut cu 138,4 mld. lei soldul creditelor private totale.
Creditul privat total a început anul 2020 cu o creştere anuală de 6,9% faţă de aceeaşi lună din 2019, pentru ca în februarie avansul anual să ajungă la 7,6%, iar în martie să revină la 6,9%. Pe ansamblul primului trimestru, credi­ta­rea pri­vată totală a înregistrat o creştere de 7,1%, cre­ditul în lei urcând cu 9,6%. Însă, ulte­rior cre­di­tarea a început să încetinească spre 5%.

O schimbare de trend care a devenit vi­zi­bilă în iulie 2020 şi a continuat până la finalul anului a fost intrarea creditării private în valută din nou în teritoriul negativ.

Împru­mu­tu­rile în va­lută reveniseră în 2019 în teri­to­riul pozitiv, după declinul din 2018, iar ascen­siunea a con­ti­nuat în primul semestru din 2020.

Analizând evoluţia creditării pe parcursul anului 2020 pe componente se observă că populaţia a preferat creditarea în lei, în timp ce companiile au mizat mai mult pe împrumu­turile în euro. Pentru creditele în lei, ritmul mediu de creştere al împrumuturilor populaţiei în anul 2020 a fost de 11,3%, în timp ce la companii a fost de doar 2,4%. În schimb, la creditele în valută creditarea populaţiei a scăzut cu un ritm mediu de 8,5%, în timp ce îm­prumuturile pentru firme au urcat cu o vi­teză medie de 6,08% an/an.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul motor de creştere a creditării.† Pentru finanţare, băncile s-au bazat în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.