Expansiunea economică a Chinei în Europa de Est a început să se împotmolească, însă Beijingul mai are câţiva aliaţi fideli

Autor: Bogdan Cojocaru 03.02.2021

Expansiunea est-europeană a Chinei prin proiecte de infrastructură şi energie pare să se fi împotmolit în mlaştina geopolitică în care marile puteri au aruncat regiunea. Însă o ţară din Balcani, unde resentimentele faţă de SUA sunt puternice, pare să îmbrăţişeze necondiţionat strategia Beijingului.

În urmă cu câteva zile, un tren de marfă încărcat cu materiale anti-pandemie a plecat din Yiwu, oraş din provincia chineză Zhejiang, spre Malaszewicze, Polonia. Este primul transport direct cu produse de protecţie medicală din China spre Europa din acest an, scrie China Daily. Călătoria va dura 13 zile. O parte din încărcătură va fi transferată în alte trenuri cu destinaţia Hamburg, Germania.

Dincolo de mesajul propagandistic, ştirea expune o parte din strategia de expansiune comercială a Chinei în Europa de Est şi mai departe în Occident. Trenurile cu mărfuri chinezeşti pot ajunge acum până la Madrid şi chiar Londra.

În 2020 a fost realizat un număr record de transporturi de marfă între China şi Europa, 12.400, cu 50% mai multe decât în anul anterior, potrivit datelor operatorului feroviar naţional chinez. Trenurile au transportat 1,14 milioane de containere.

Transportul este o activitate asupra căreia Polonia şi China par să se înţeleagă. Altfel, guvernul polonez a exclus gigantul chinez de telecomunicaţii Huawei de la proiectele pentru dezvoltarea reţelei 5G, respectând astfel recomandări făcute de Washington, un aliat apropiat al Varşoviei în politica de apărare şi securitate.

La fel au făcut şi România şi alte state europene. Guvernul României, în plus, a adoptat un memorandum care ar bloca accesul la contractele publice de infrastructură pentru companii din ţări care nu au acorduri bilaterale cu UE. Decizia exclude practic companiile chineze din contractele pentru proiecte de autostrăzi şi căi ferate.

În Cehia, liderii partidelor politice au convenit să nu permită companiilor chineze să participe la licitaţia pentru construirea unei noi centrale nucleare din motive de securitate naţională. China General Nuclear Power (CGN) se numără printre cei cinci ofertanţi, alături de firme din Franţa, Coreea  de Sud, SUA şi Rusia, pentru construirea centralei – cea mai mare investiţie a Cehiei din ultimele decenii. Politicienii cehi i-au păstrat însă pe ruşi în joc. China nu are un trecut strălucit cu investiţiile în Cehia, ci doar simpatizanţi, printre care preşedintele Milos Zeman, de asemenea un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

 În Croaţia, eşecul demarării unui proiect de infrastructură a fost pus tot pe seama presiunilor americane. Astfel, după luni de amânări, autoritatea portuară Rijeka a anulat o licitaţie pentru concesionarea unui nou terminal de containere de pe litoralul din zona Zagreb. Oferte angajante au făcut o companie chineză şi una olandeză, cea chineză fiind considerată de două ori mai favorabilă.

Autoritatea croată nu şi-a motivat decizia, dar presa locală speculează că anularea licitaţiei are la bază politica anti-China a Washingtonului şi presiuni din partea UE. Însă despre un alt proiect în care este implicată o companie chineză presa croată scrie numai de bine. Este vorba de construirea controversatului pod Peljesac, care uneşte o peninsulă croată de continent şi despre care autoritaţile bosniace spun că îngreunează accesul Bosniei la mare. Ţărmul acestei ţări are doar câţiva kilometri. Proiectul, dezvoltat cu bani de la UE de o companie din China, China Road and Bridge Corporation (CRBC), este considerat strategic de Croaţia. Lucrările au început în 2018 şi ar trebui să se termine în 2022, potrivit SeeNews.

În toamna trecută, circa 600 de muncitori chinezi lucrau pe şantier, în pofida pandemiei. Iar acest lucru aminteşte un aspect negativ al proiectelor în care se implică companiile chineze: sunt realizate cu forţă de muncă importată din China. CRBC participă la un alt proiect de infrastructură controversat, autostrada muntenegreană Bar-Boljare.

Promovată iniţial ca o rută emblematică spre un viitor mai prosper, proiectul finanţat şi dezvoltat de China a devenit rapid cunoscut ca drumul spre nicăieri. Poate spre un munte de datorii. Şi la această autostradă, care ar lega Golful Kotor de graniţa cu Serbia şi ar avea continuitate spre Belgrad printr-o autostradă sârbă, lucrează muncitori chinezi, circa 500. Analiştii vorbesc în acest caz de „diplomaţia capcanei datoriilor” folosită de China, prin care guvernul de la Beijing paralizează ţări mici în curs de dezvoltare cu datorii uriaşe pentru a obţine diverse concesii de la ele.

Serbia, însă, pare să nu aibă probleme cu China, colaborând deschis cu companiile chineze în proiecte de infrastructură. China Communications Construction Company se ocupă de construirea unei secţiuni a autostrazii A2, de 258 de km, care va lega Belgradul de Boljare. De asemenea, Power China Construction Corporation lucrează la realizarea unei centuri rutiere în jurul Belgradului. Shandong Hi-speed Group a construit o secţiune a autostrăzii E-763. O altă companie chineză, Power Construction Corporation, va construi în colaborare cu două grupuri occidentale reţeaua de metrou a Belgradului.

De asemenea, guvernul sârb vrea să cumpere trenuri de mare viteză chinezeşti pentru viitoare rută Belgrad-Novi Sad-Subotiţa, de la graniţa cu Budapesta. Iar acest lucru aduce în atenţie unul dintre principalele proiecte de infrastructură pe care China vrea să-l realizeze în regiune: o cale ferată modernă între Belgrad şi Budapesta. Autorităţile maghiare s-au grăbit să secretizeze documentele privind proiectul. 

Alte proiecte sau investiţii notabile chineze în Serbia sunt combinatul siderurgic Smederevo, cumpărat de HBIS, şi complexul de extragere şi prelucrare a cuprului din Bor, unde a investit compania Zijin.

Legat de acest complex, luna trecută Balkan Insight a publicat o anchetă despre condiţiile deplorabile în care muncesc şi locuiesc cele câteva sute de muncitorii chinezi. Experţii în drepturile omului vorbesc chiar de trafic de oameni. Mulţi dintre chinezi nu au nici măcar permise de muncă. De ce se agită China pentru drumurile şi căile ferate din Europa de Est şi Balcani? Pentru că Beijingul, prin Cosco Shipping, şi-a stabilit deja un cap de pod solid în Grecia, achiziţionând portul Pireu, de unde poate aduce mărfuri în Europa mult mai ieftin decât pe rutele clasice din nord.

„Vestul a subestimat ascensiunea Chinei, iar centrul de gravitate s-a schimbat din Atlantic în Pacific, unde Europa nu contează”, a declarat fostul ministru de externe al Greciei Nikos Kotzias într-un interviu pentru Euractiv.