Cum să ieşi din pandemie mai sănătos şi cu o sursă suplimentară de bani: taxa pe zahăr. Ungaria este dată ca model în regiune, iar Polonia îi urmează exemplul. În Spania, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21%

Pandemia a readus în atenţia lumii problema obezităţii şi pe cea a găsirii de noi surse de finanţare pentru buget. Unele guverne au găsit o soluţie: taxa pe zahăr.

În ultimul deceniu, alarmate că obezitatea devine o tendinţă cu creştere rapidă în rândul populaţiei, guverne din diferite state occidentale au decis să acţioneze, mai ales cu taxe bine ţintite şi noi reguli pentru prezentarea produselor. Unele măsuri au fost şi încă mai sunt criticate ca fiind intervenţii din partea statului sau încercări de a stoarce bani de la populaţie prin noi taxe, scrie The Washington Post.

Înainte de pandemie, ţări de la Mexic la Franţa şi Ungaria au introdus taxe suplimentare pentru vânzarea de băuturi cu conţinut ridicat de zahăr sau îndulcitori. În SUA, patria exceselor, mai ales alimentare, opt state au aplicat taxa pe băuturi carbogazoase, iar o campanie în acest sens a fost finanţată de Michael Bloomberg, proprietarul trustului media Bloomberg LP. Acum, alte ţări au început să taxeze zahărul. În Polonia, o taxă pe băuturile îndulcite a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021. În Marea Britanie, promovarea alimentelor bogate în grăsimi, sare şi zahăr va fi restricţionată la supermarketuri. În Europa de Est, Ungaria a deschis această cale.

Guvernul de la Budapesta aplică din septembrie 2011 taxe pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice. Pachetul conţine taxe suplimentare de 4% nu doar pentru băuturi îndulcite, ci şi pentru băuturi ener­gizante, snacksuri sărate, condimente, conserve de fructe şi produse dulci preambalate. Rezultatul? Eva Martos, directorul general al Institutului Naţional pentru Alimente şi Ştiinţa Nutriţiei din Ungaria, spune că un număr mare de maghiari, peste 20% din total, şi-au redus consumul de junk food, acest lucru datorându-se atât preţurilor mai mari, cât şi companiei publice de informare care a însoţit iniţiativa.

Modelul maghiar a fost lăudat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de diverşi specialişti în sănătate publică. Suprataxa a avut un impact şi asupra producătorilor de junk food. În 2018, circa 40% dintre aceştia îşi modificaseră reţetele pentru a-şi face produsele mai sănătoase. În Polonia, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare o lege prin care este majorat costul băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr şi al celor alcoolice.

Măsura, care ar aduce 684 de milioane de euro la buget, a fost propusă de guvern în 2019 cu scopul de a „promova alegerile sănătoase ale consumatorului“, dar a stârnit critici deoarece aparent ar reprezenta o încălcare a promisiunii guvernului de a nu majora taxele. Însă guvernul insistă că nu este vorba de o taxă. Noul supliment fiscal, cum îi spune executivul, adaugă un cost fix, de 0,50 de zloţi (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conţine zahăr sau îndulcitori. Există, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloţi pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5 g/100 ml. Guvernul a explicat că veniturile astfel obţinute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică.

Unul din efectele imediate a fost scumpirea, şi cu până la 40%, a dozelor de Coca-Cola şi Pepsi, spre indignarea polonezilor. Guvernul spune că taxa este necesară în lupta contra obezităţii, însă consumatorii şi companiile cred că este doar o nouă cale de a acoperi găurile din bugetul ţării pe seama lor, scrie Politico. Lovit cu critici, premierul Mateusz Morawiecki s-a grăbit să explice că printr-o astfel de măsură guvernul nu urmăreşte să strângă mai mulţi bani la buget ci să protejeze sănătatea polonezilor. „Ar fi posibil ca pentru un buget ca al nostru o jumătate de miliard de zloţi (110 milioane euro) sau un miliard să justifice un scop fiscal?“ a spus el.

„Zahărul este nesănătos. Majoritatea ţărilor mature au introdus această taxă. Vrem să fim o ţară imatură?“ Ministerul sănătăţii verifică acum practica producătorilor de băuturi de a eticheta siropurile concentrate cu vitamine drept suplimente ali­mentare pentru a-şi feri produsele de noua taxă, potrivit Bloomberg.

În Spania, una dintre cele mai mari economii din zona euro şi din UE, bugetul pentru 2021 include o creştere a TVA pentru băuturi cu zahăr sau îndulcitori. Taxa este majorată de la 10% la 21%. Iniţial, planul prevedea şi suprataxarea produselor din lapte, dar în urma dezbaterilor din parlament s-a renunţat la această prevedere, scrie El Pais. Guvernul speră că pachetul complet va aduce la buget 400 de milioane de euro suplimentar în 2020-2021.

La fel ca în cazul Poloniei, executivul şi-a motivat propunerile prin îmbunătăţirea comportamentului alimentar al populaţiei şi nu prin creşterea veniturilor bugetare.

De la 1 ianuarie 2021 şi în Italia este aplicată o taxă suplimentară pe băuturi îndulcite, dar şi pe ambalajele din plastic. Sibeg, îmbuteliator şi distribuitor italian de produse Coca-Cola, a criticat taxele spunând că acestea nu aduc beneficii sănătăţii publice şi nici mediului ci sunt doar o modalitate de a strânge bani, „cu un cost uriaş pentru consumatori, muncitori şi companii“. Guvernul spaniol nu a negat că prin suprataxarea băuturilor nesănătoase urmăreşte colectarea de noi fonduri bugetare. Portugalia a introdus o taxă pe băuturile îndulcite în ianuarie 2017, iar rezultatul este reducerea obezităţii în rândul copiilor, reducerea vânzărilor de băuturi nesănătoase şi forţarea producătorilor de a-şi schimba reţeta în sensul diminuării cantităţii de zahăr.