Taxele mici din România au costuri imense. În România, un sfert din pensionari sunt în risc grav de sărăcie. Şi acesta este abia începutul. România este pe poziţia a opta în clasamentul ţărilor europene cu cel mai mare procent de pensionari aflaţi în risc de sărăcie în 2019

Autori: Ramona Cornea , Iulian Anghel 08.02.2021

Pensionarii de azi aveau 35-40 de ani la vremea revoluţiei din 1989. Cum este posibil ca sistemul capitalist pe care-l promovăm să producă sărăcie, ci nu bunăstare?

În Piaţa Obor din Bucureşti, la fiecare colţ găseşti câte un bătrân care cerşeşte. Sunt două feluri de cerşetori. Profesioniştii care-ţi spun direct că vor bani, şi ageamii care stau pur şi simplu într-un colţ, cu ochii în pământ, îngroziţi de propria lor soartă. Cum a ajuns România, la 30 de ani de la abandonarea economiei centralizate, să producă săraci care cerşesc în pieţe? Pentru că pensionarii de azi sunt, practic, oameni care la căderea comunismului aveau cumva între 35 şi 40 de ani.

Şi-au petrecut aşa zicând o jumătate din viaţă în „capitalism“. Ce fel de capitalism este acela care produce suferinţă, pentru că noi am învăţat la şcoală că el produce bunăstare?

Circa 23,5% dintre pensionarii români erau în risc de sărăcie în 2019, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2018 şi cu 5,5 puncte procentuale faţă de 2017, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

De altfel, România este pe poziţia a opta în clasamentul ţărilor europene cu cel mai mare procent de pensionari aflaţi în risc de sărăcie în 2019, conform sursei citate.

Persoanele care sunt  expuse riscului sărăciei sunt cele al căror venit disponibil este mai mic de 60% din venitul disponibil mediu naţional.

În 2019, proporţia pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani cu risc de sărăcie în UE a fost de 15,1%, uşor peste cifra de 14,5% din 2018, precum şi peste riscul de sărăcie al populaţiei în vârstă de muncă, de 14,2% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani. Rata riscului de sărăcie al pensionarilor a crescut treptat din 2014, când s-a situat la 12,3%.

În 2019, proporţia pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani care sunt consideraţi a fi expuşi riscului sărăciei a fost între 10% şi 30% în majoritatea statelor membre ale UE.

Cele patru ţări cu o rată de risc de sărăcie de peste 30% în 2019 au fost Letonia (54%), Estonia (51%), Bulgaria (36%) şi Lituania (35%). În schimb, cele mai mici rate din 2019 s-au înregistrat în Luxemburg (7%), Slovacia, Franţa, Danemarca (toate 9%) şi Grecia (10%).

În întreaga Uniune Europeană, între 2010 şi 2019, proporţia femeilor pensionare în vârstă de peste 65 de ani care erau expuse riscului sărăciei a fost cu aproximativ 3 până la 4 puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pensionarilor de sex masculin.

Cifrele de la Eurostat se referă la toţi cei cu vârsta de 65 de ani sau peste care trăiesc în gospodării private şi la persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate.

La nivelul populaţiei generale din statele membre UE, proporţia persoanelor identificate ca fiind expuse riscului de sărăcie în 2019 a fost de 16,1%.