Silviu Vasile, Filip & Company: Ce distanţă parcurgem până la farmacie? Maxim un 1 km de mers pe jos, spune Concurenţa

Ziarul Financiar 09.02.2021

Noua definiţie a pieţei relevante geografice avută în vedere de Consiliul Concurenţei ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor achiziţii / consolidări din piaţa retailului farmaceutic din România.

La finalul anului 2020, Consiliul Concurenţei a publicat punctul de vedere al autorităţii cu privire la schimbarea definiţiei pieţei relevante în sectorul comercializării cu amănuntul de produse farmaceutice (medicamente eliberate pe bază de prescripţie medicală şi de tip OTC en. over-the-counter) şi parafarmaceutice (suplimente alimentare, dispozitive medicale, produse pentru copii etc.) prin magazine specializate (farmacii).

Demersul autorităţii este binevenit în contextul în care definiţia anterioară a pieţei relevante geografice, anume zona de captare de 3km în jurul farmaciei ţintă (pe jos / cu autoturismul, prin considerarea mai multor rute etc.), poate să nu reflecte, de o manieră corectă, concurenţa din piaţa cu amănuntul. Actualizarea acestei definiţii este cu atât mai importantă cu cât segmentul retail farmaceutic din România a cunoscut, în ultimii ani, o serie de achiziţii şi consolidări importante.

Noua definiţie a pieţei relevante geografice propusă de autoritatea de concurenţă, ce are la bază un studiu de piaţă (conform documentului publicat de autoritate ( 1), are în vedere o zonă delimitată de o rază de cel mult 1 km de mers pe jos în jurul farmaciei. Cadrul restrâns al noii definiţii poate oferi o predictibilitate sporită în realizarea evaluării necesare a pieţei (fiind eliminate, printre altele, dificultăţile generate de considerarea modalităţilor de deplasare până la farmacie – pe jos, cu autoturismul etc.) şi, de asemenea, pare să corespundă preferinţelor consumatorilor şi realităţii din teren, în special în mediul urban, unde densitatea farmaciilor este mai ridicată, la nivelul anului 2019 existând peste 6.000 de farmacii în mediul urban şi aproape 4.000 în mediul rural (2), având în vedere şi faptul că segmentul populaţiei urbane este mai mare decât cel rural (3).  

Un alt punct de interes adus de evaluarea realizată de autoritatea de concurenţă este dat de comerţul online vs. comerţul tradiţional. Astfel, conform studiului realizat, pare că segmentul comercializării online nu va fi inclus în definiţia pieţei relevante geografice, dată fiind reticenţa consumatorilor în a achiziţiona medicamente de tip OTC şi suplimente alimentare din acest canal. Totuşi, anul 2020 pare să indice contrariul, respectiv o creştere semnificativă a tranzacţiilor online şi a dorinţei consumatorului de a avea acces la produse prin mijloace la distanţă. Astfel, este de urmărit trendul comerţului online de OTC-uri şi suplimente alimentare şi impactul acestuia în condiţiile în care deja de o perioadă bună de timp există legislaţia care reglementează comerţul online de astfel de produse.

Este posibil ca, pe lângă lanţurile de farmacii deja prezente în piaţă care acţionează în segmentul online, să vedem apariţia şi altor revânzători, fapt ce va putea conduce la o creştere a comerţului online de OTC-uri şi produse parafarmaceutice şi la o pondere mai mare a canalului online, similar tranziţiei din ultimii ani (şi care continuă să se producă) din retail-ul alimentar şi non-alimentar.   

În aceste condiţii, este important ca segmentul online să fie corect evaluat în fiecare analiză de piaţă pentru a evita situaţiile în care noua definiţie propusă să conducă la concluzii eronate (spre exemplu, prin stabilirea unei cote de piaţă artificiale care nu ia în calcul şi segmentul online).

Având în vedere noua definiţie restrânsă a pieţei relevante geografice, precum şi particularităţile acesteia, inclusiv prin raportare la considerarea segmentului online, orice achiziţie / consolidare din piaţa retailului farmaceutic va necesita o evaluare prealabilă semnificativă, astfel încât cadrul unei asemenea tranzacţii să fie bine determinat, iar procesul de autorizare în faţa autorităţii de concurenţă să fie unul facil.

 

[1] http://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2020/12/24.11_Redefinire-doar-urban-DG-ptr-site.pdf

[2] Potrivit informaţiilor INS: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/activitatea_unitatilor_sanitare_anul_2019.pdf

[3] Conform Raportului Naţional al Stării de Sănătate al Populaţiei (2017), la nivelul anului 2016 populaţia rezidentă urbană reprezenta 53,9% (sau 56,3% prin raportare la domiciliu) din totalul populaţiei, în timp ce populaţia rurală reprezenta 46.3% (sau 43,7% prin raportare la domiciliu) - http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/SSPR-2017.pdf.