Ce vrea mediul de business de la buget: Mediul de business reclamă adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru a nu bloca economia. Cristian Pârvan, PIAROM: „Întârzierea bugetului afectează demararea în forţă a investiţiilor, că dacă nu ai buget nu poţi finanţa”

Autor: Răzvan Botea 14.02.2021

♦ Cristian Pârvan, PIAROM: Întârzierea bugetului afectează demararea în forţă a investiţiilor, că dacă nu ai buget nu poţi finanţa ♦ Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie: Aşteptările industriei sunt legate de faptul că acest buget ar trebui să rezolve toate angajamentele deja existente care sunt pe hold.

Mediul de afaceri aşteaptă de la guvern deblocarea proiectului de buget, pentru a putea primi plăţile şi pentru a fi demarate proiectele de investiţii publice promise, care angrenează economia reală. Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), spune că mediul de business vrea de la buget investiţiile publice promise, iar întârzierea adoptării bugetului ţine pe loc relansarea economică.

„Întârzierea bugetului afectează demararea în forţă a investiţiilor, că dacă nu ai buget nu poţi finanţa. Lipsa de finanţare va încetini exact această zona de relansare care poate aduce foarte mult în cazul României, care chiar are nevoie de lucrări.  Mediul privat este interesat să facă profit şi va face tot ce depinde de el să-şi ţină afacerile şi să facă profit“, a spus Cristian Pârvan.

Industria, care face peste 20% din economia României, aşteaptă de asemenea proiectul de buget. Marii consumatori industriali de energie aşteaptă să primească compensările pentru emisiile indirecte în 2020, plăţi care ar fi trebuit să înceapă anul trecut. Compensările pentru emisiile indirecte aferente anului 2019 au fost plătite în 2020.

„Aşteptările industriei sunt legate de faptul că acest buget ar trebui să rezolve toate angajamentele deja existente privind compensarea emisiilor indirecte, ar trebui să reflecte şi să acopere com­pensarea certificatelor verzi la marii consumatori indus­triali de energie şi de ase­menea ar trebui să acopere redu­cerea taxei de coge­ne­rare“, spune, pentru ZF, Petru Ianc, preşedintele Socie­tăţii de Metalurgie.

Cristian Pârvan mai spune că cea mai mare aşteptare a mediului de afaceri de la buget este derularea investiţiilor publice, pe care mediul de afaceri este pregătit să le execute.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM): Dacă statul va finanţa corespunzător, firmele private din diverse domenii, dacă aceste investiţii au proiecte mature, au beneficiari instruiţi, capabili să conducă astfel de proiecte, mediul de afaceri se mobilizează şi lucrează.

„Aşteptările majore sunt promisiunile de investiţii care nu pot fi realizate decât tot cu firmele private. Dacă statul va finanţa cores­punzător, firmele private din diverse domenii, dacă aceste investiţii au proiecte mature, au bene­ficiari instruiţi, capa­bili să conducă astfel de proiecte, mediul de afa­ceri se mobilizează şi lucrează.“

De asemenea, o altă aşteptare este alocarea bugetară pentru digita­lizarea Fiscului. Birocraţia este un cost pentru mediul de afaceri, şi dacă în perioada de lockdown ANAF s-a digitalizat forţat şi a lucrat online, mai apoi a început să ceară din nou documentele în format fizic, a mai spus Pârvan.

„Există mari aşteptări în digitalizarea autorităţilor fiscale. Birocraţia costă mediul de afaceri. Să sperăm că după aproape 20 de ani, această „ameninţare“ cu digitalizarea chiar se petrece. S-a constatat că în primele luni de pandemie, forţaţi de constrângeri, s-a lucrat foarte mult online, după care imediat ce s-au realizat măsurile au început din nou să fie cerute hârtiile.“

Premierul Florin Cîţu a spus că bugetul întârzie din cauză că miniştrii nu au venit cu planuri de reformă. Întârzierea publicării proiectului de buget este o poveste veche. Situaţia de faţă însă, cu aşteptări de relansare a economiei şi a businessului, reclamă o urgenţă mai mare în adoptarea bugetului de stat. Temperatura este ridicată în acest moment în coaliţia de guvernare de necesitatea reducerii cheltuielilor în paralel cu creşterea substan­ţială a veniturilor. Peste toate acestea, fiecare ministru vrea bani mai mulţi pentru portofoliul său: ministrul educaţiei Sorin Câmpeanu a ameninţat public cu demisia dacă bugetul Educaţiei nu se majorează faţă de cel din 2020.

Guvernul aşteaptă venituri de 360 mld. lei în 2021, după ce în 2020 veniturile au stagnat la nivelul celor din 2019. Pe de altă parte, vrea să menţină creştere cheltuielilor la 5%, după ce în 2020 au crescut cu 15% faţă de 2019. Pasul mare de la o creştere de 15% în 2020 la o încetinire a creşterii cheltuielilor de 5% în 2021 stă sub semnul întrebării.

razvan.botea@zf.ro