ALEPH STORY: Ce se întâmplă cu salariile în 2021? O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF, şi Ioana Răduca, head of content Aleph News – ŞTIU.

 

Dana Ciriperu: În ultimul deceniu salariul mediu net pe economie s-a dublat, în timp ce salariul  minim a crescut cu 160%. Asta s-a întâmplat până în 2019, pentru că 2020 a venit cu primele sectoare cu salarii mai mici pe final de an, faţă de anul precedent. Este o tendinţă care începe, nu ştim dacă va continua. Sectoare cu salarii mai mici în 2020 faţă de 2019. Care sunt acestea?

 

Ioana Răduca: E lesne de ghicit faptul că primul sector pe care îl putem pune pe listă este cel aviatic. Atâta timp cât avioanele au stat mai mult la sol, decât au zburat, este oarecum firesc, e de înţeles ca o mare parte din oamenii din această industrie să aibă şi la această oră veniturile serios diminuate. Dacă ne gândim serios la ce altceva nu prea am mai făcut anul trecut, putem pune rând pe rând sectoarele zdravăn afectate. Nu am mai ieşit la cafea în oraş, nu am mai mâncat în oraş, nu ne-am mai făcut vacanţele ca înainte. Evident, cei care au pierdut substanţial la capitolul venituri sunt cei lucrează în această industrie a ospitalităţii: angajaţii din restaurante, baruri, hoteluri, cafenele.

 

Dana Ciriperu: Salariile din HoReCa oricum sunt cele mai mici din economie. Acolo salariul mediu net, în decembrie 2020 era undeva sub 1.700 de lei, asta în condiţiile în care media pe economie trecuse de 3.600 de lei, în aceeaşi lună. Şi prost plătiţi şi cu oameni care pleacă din sector. Reprezentanţii din industrie spuneau la un moment dat că anul trecut în jur de 100.000 de oameni au plecat din industrie, fie către alte sectoare, fie în străinătate.

 

Ioana Răduca: Şi cu siguranţă aceste cifre nu sunt chiar complete, nu sunt corecte 100%, atâta timp cât ani de zile am dscutat despre munca la negru îna ceastă industrie. Cumva firesc, în momentul în care a venit pandemia, când sectorul a fost zdravăn măturat de tot ce a însemnat efect al pandemiei, primii care au avut de suferit au fost cei care nu aveau forme legale. Apoi, să ne aducem aminte, că prima formă de ajutor pe care a acordat-o statul a fost acel ajutor de şomaj tehnic, la care au recurs foarte mulţi dintre cei care aveau businessuri în această inustrie. Doar că nu au mai putut ţine la nesfârşit angajaţii în această formă de şomaj şi probabil etapa a treia a fost o diminuare severă a veniturilor.

Dacă vorbim siner, de multe ori cred că în momentul în care se discuta despre această industrie, nu puţini erau care spuneau, cum spuneau despre doctori acum câţiva ani „ok, salariul nu este foarte mare, dar lasă, câştigă pe alte părţi.” Aşa şi în această industrie, nu este venitul bine reglementat din salariu, dar câştigă bine dn bacşişuri. Ori, nu ştiu cât de corect este până la urmă acest calcul şi s-a dovedit că în momentul în care apare o situaţie ca cea de anul trecut, nu sunt protejaţi toţi lucrătorii.

 

Dana Ciriperu: Poate cu atât mai gravă este situaţia din industria HoReCa , în condiţiile în care acel bacşiş nu a mai fost, de vreme ce resturantele şi terasele au fost închise. Noi am numărat doar cinci sectoare din întreaga economie cu scăderi de salarii în decembrie 2020, faţă de aceeaşi lună din 2019. Asta în condiţiile în care în continuare 2020 a fost un an bun pentru angajaţii din România, dacă ne uităm la datele statistice, oferite de INS, care spune că pe medie angajaţii din România au câştigat cu cel puţin 8% mai mult faţă de anul trecut. Pe de altă parte, consultanţii spun că sunt tot felul de criterii care au influenţat acest procent de 8%, pentru că în realitate nu ştiu câţi dintre noi au simţit o creştere a salariilor în 2020. La ce să ne aşteptăm în 2021?

 

Ioana Răduca: Ce urmează să se întâmple cred că este foarte greu de previzionat mai ales că avem exemplul acestui an, 2020, în care s-au întâmplat o mulţime de lucruri pe care nici în cele mai proaste vise ale noastre nu cred că le-am previzionat. Mai mult decât atât, cred că dincolo de aceste schimbări statistice despre care aminteai tu, sunt schimbări pe piaţa muncii mult mai subtile. Spre exemplu, sunt din ce în ce mai multe studii care arată că acea tendinţă, pe care o observam şi înainte de pandemie, de cuprindere a tinerilor cu greutate în piaţa muncii este din ce în ce mai accentuată. Angajatorii nu mai vor neexperimentaţi şi este firesc. Dacă eu sunt antreprenor, am un business care presupune angajarea a încă trei oameni pe cine o să iau? Pe cei care sunt ferm convins că au experienţă şi ştiu ce trebuie să facă sau îmi voi pierde timpul şi banii, cel puţin câteva luni, cu angajaţi total neexperimentaţi pe care îi iau de la zero şi îi formez? Toate aceste schimbări cred că se vor reflecta inclusiv în creşteri sau scăderi de salarii. Mai mult decât atât, hai să ne uităm şi la analizele care fac această diferenţă între ceea ce s-a întâmplat cu salariile femeilor şi cu salariile bărbaţilor. Copiii nu au mai mers la şcoală. Cineva a stat doar acasă cu copiii. Acel cineva de cele mai multe ori a purtat sexul feminin. Şi dintr-odată ai avut foarte multe femei, inclusiv în România, care au avut modificări la salariu. Evident că din nou trebuie să luăm în calcul această diferenţă, din păcate din ce în ce mai mare, între ceea ce înseamnă salariu şi venit de la stat şi ceea ce înseamnă salariu şi venit la privat. Este greu de înţeles, cred, pentru orice economist, pentru orice om care apelează la logică simplă, cum de un stat care nu este eficient deloc reuşeşte să îşi plătească din ce în ce mai bine angajaţîi, asta în vreme ce sectorul privat nu doar că nu ţine pasul, dar este clar că fie stă pe loc, fie se duce înapoi. Este cumva absurd. Ori lucrurile astea pe termen lung nu au cum să nu ne coste. Mai devreme sau mai târziu, cred că în 2021, vom începe să facem plăţile pentru lucrurile pe care nu le am reglat la timp. Ştii că se spune: orice criză este o ocazie ideală de a rezolva nişte probleme. Haide să ne uităm retrospectiv la 2020, la ceea ce a însemnat reforma la nivelul statului, o curăţenie prin buget şi dacă vom găşi exemple de acest tip, exemple care se întărească ideea că am folosit această criză sanitară în primul rând să rezolvăm probleme economice, cred că vom putea fi fericiţi. Dar cum spun cei mai mulţi dintre experţi, am ratat cu brio, cu ghilimelele de rigoare pe acest brio, şi această şansă nemaipomenită a face curat în curtea noastră.

 

Dana Ciriperu: 2021 pare că începe cu această curăţenie de care spui tu, cel puţin la nivel declarativ.

 

Ioana Răduca: Cred că ai mai auzit, nu?

 

Dana Ciriperu: Declaraţii am auzit multe. De data asta pare cumva că şi bugetul pe anul 2021 nu mai prevede creşteri salariale, cel puţin pentru personalul bugetar. Primul ministru Florin Cîţu spune chiar de concedieri, de restructurări în zona companiilor care sunt pe pierderi şi aşa cum ai spus şi tu, fiind pe pierderi, fiind adevărate găuri negre, ele şi-au permis an de an creşteri de salarii. Pe de altă parte, raportându-ne la acest context, al crizelor şi al lecţiilor pe care le luăm în economie din crizele trecute, criza din 2008 a însemnat reduceri semnificative de personal, din nou pentru mediul privat. Companiile intrau în acea criză cu un număr de 4,6 milioane de salariaţi. La finalul câtorva ani de restructurări masive mai rămâneau cu un efectiv de 4,2 milioane de oameni, efectiv cu care mergem înainte în fiecare an. Cu toate că toţi ceilalţi indicatori din viaţa companiilor au crescut, cifra de afaceri, profit net, numărul de salariaţi nu s a apropiat nici măcar în 2019, care a fost cel mai bun an pentru business, de nivelul acela din 2008. Deci companiile s-au restructurat, au făcut curat, au învăţat din criză. Aparatul bugetar, aşa cum ai spus şi tu, este chiar mai stufos decât la criza anterioară.

 

Ioana Răduca: Deşi în declaraţii, cum punctai şi tu, de fiecare dată, şi în campaniile electorale, şi în momentul în care un guvern este instalat, şi când se apucă să construiască primul buget, toată lumea, indiferent că este din partea stânga sau partea dreapta a spectrului politic, spune acelaşi lucru: trebuie să facem curăţenie, rămâne doar angajatul performant, chiar şi atunci când vorbim despre sectoarele statului, dar asta nu s a întâmplat niciodată. Şi cei mai mulţi se ascund întotdeauna în spatele legilor. Este foarte foarte greu să dai un om neproductiv afară de la stat. Uneori chiar şi de la privat dar în special angajaţii statului care nu produc nimic, uneori fac mai multă pagubă decât să aducă plus valoare, nu pot fi sancţionaţi. Este foarte greu să demonstrezi ce angajat ai eficient. Haideţi să ne uităm la un factor extrem de analizat în această perioada: sectorul sanitar. Este sub lumina reflectoarelor din cauza crizei sanitare. Cum putem face la această ora deosebirea între doctori? De ce să ii plătim pe tot la fel în condiţiile în care unii au stat în spitale aproape goale şi asta este o realitate susţinută de cifre iar alţii au muncit pe brânci? La final de luna fiecare dintre ei va lua, în funcţie de gradele pe care le are, aproximativ acelaşi salariu. Mie personal nu mi se pare corect. Până la urmă cred că asta am putea să aplicăm în foarte multe dintre sectoare. Şcolile au funcţionat online. Profesorii sunt plătiţi toţi pe aceleaşi principii, absolut la fel, dar au fost dascăli care s au dat peste cap şi au reuşit să facă şi online minuni şi alţii care nici măcar orele online nu le au ţinut şi cu toate acestea statul, adică eu şi cu ţine, am plătit exact şi la fel aceşti profesori. Eu cred că până la urmă asta cu performanţă angajaţilor statului este o poezie. Nu o s o vedem întâmplata nici în 2021, nici în 2022. Îţi dau deja în scris, nu este nevoie de globul de cristal. Cred că este mult mai important ce se întâmplă în sectorul privat şi ceea ce reuşeşte statul să pună la punct că mecanism de ajutor pentru sectorul privat, care vrea să meargă mai departe şi vrea să susţînă în continuare, că până la urmă despre asta vorbim, să susţînă economia. Sunt o mulţime de businessuri care au rezistat până în ianuarie 2021 pentru că cei care le conduc sunt foarte inventivi, pentru că au apelat la tot soiul de artificii şi pentru că dincolo de profit au gândit şi în alţi termeni. De asta sunt în picioare, nu pentru că statul român a făcut ceva în mod special. Ori oamenii aceştia cred că nu mai pot să trăiască aşa şi pe parcursul anului 2021. Sunt câteva zeci de mii de angajaţi în industria Horeca, în industria ospitalităţii, care nu mai pot fi susţinuţi doar de bunăvoinţa şi de imaginaţia antreprenorilor, care au nevoie de mecanisme clare ale statului.  Mă uităm cu surprindere în buget. Este o creştere de 186% la ministerul care urmează să plătească toate aceste scheme de ajutor dar nu ştiu dacă este suficient până la urmă.

 

Dana Ciriperu: Ideea este că e nevoie de acest cadru pentru că altfel nici antreprenorii nu mai ştiu cum să îşi facă bugetele. Ei spuneau categoric, cel puţîn cei din industria Horeca, că rezistă până în martie. De aici încolo va fi foarte greu. Aşa cum ai spus şi tu, nu există un bol de cristal în care să te uiţi şi să pot să vezi ce se va întâmplă în anul 2021. El a început cumva aşa cum am menţionat la nivel declarativ cu această îngheţare a salariilor bugetarilor. Mediul privat pe de altă parte, companiile multinaţionale vorbesc în continuare de o creştere a salariilor dar undeva de până în 5%, la fel cum spuneau şi la începutul anului 2020. Dar toate acestea depind într adevăr de contextul sanitar în primul rând, de cum va merge campania de vaccinare, de cât de repede ne vom întoarce la obiceiuri care până la urmă ţîn în viaţă şi consumul, şi...

 

Ioana Răduca: Dacă ne vom întoarce. Sunt mulţi specialişti care atrag deja atenţia că nimic nu va mai fi la fel, chiar dacă se va încheia cu succes campania de vaccinare, nu ne vom întoarce că prin magie acolo unde am lăsat lucrurile în 2020. Nu. Pur şi simplu totul, trebuie să ne învăţăm, va fi altfel. Inclusiv în sectorul aviatic pentru că îl menţionăm că fiind foarte foarte lovit atunci când vine vorba despre venituri.