Cum a salvat UE bugetul României: 11% din toate veniturile statului au fost în 2020 din fonduri europene. Anul trecut, în bugetul consolidat au intrat 34 mld. lei de la UE (7 mld. euro). Este cea mai mare sumă primită de România într-un singur an, iar ea a salvat veniturile statului

Bugetul general consolidat arată, la finalul lui decembrie 2020, o creştere de venituri de 0,4%. Într-un an în care PIB-ul a scăzut cu 3,9%, aceasta este deja o performanţă. Însă veniturile fiscale (taxe şi impozite) au scăzut, per total cu 3,3%. Veniturile din TVA au scăzut cu 7%, cele din accize cu 2,4%. Veniturile din impozitul pe profit s-au diminuat cu 9,8% (probabil vor fi recuperate în acest an). Au crescut uşor veniturile din impozitul pe salarii şi venit (pentru că salariile au crescut cu 8%, în ciuda crizei). În rest, căderea este cvasigenerală - nici nu putea fi altfel.

Ceea ce a salvat, măcar aparent, bugetul au fost fondurile UE. Fondurile primite în buget pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020 au crescut cu 30%. Iar “alte fonduri” probabil cele destinate sănătăţii au crescut de 300 de ori. În total sunt

34 de miliarde de lei (7 miliarde de euro) care au intrat în buget. Aici sunt şi fondurile destinate plăţilor directe în agricultură care, practic, doar tranzitează bugetul dar, una peste alta, bugetul a consemnat un plus de venituri, chiar dacă minuscul (plus 0,4%), faţă de creşterile cu două cifre cu care ne obişnuisem în ultimii ani. Chiar şi aşa, deficitul bugetar în 2020 este uriaş, de 102 mld. lei, spre 10% din PIB, pentru că cheltuielile cu pandemia au însemnat jumătate din deficit.

Dacă veniturile au crescut cu 0,4%, cheltuielile au avansat cu 14,8%. Este de înţeles, având în vedere criza, dar astfel de lucruri nu pot continua pe parcursul multor ani. Deficitul este programat să scadă în bugetul consolidat din 2021 de la 10% la 7% din PIB, ceea ce înseamnă un efort considerabil de gestionare a banilor care sunt puţini.

Dacă nu ar fi fost fondurile UE, bugetul ar fi avut, în 2020, un gol de 10,6%, nu un spor de 0,4%. Peste 10% din veniturile bugetului consolidat au venit, aşadar, anul trecut, de la UE. Eliminând contibuţia României la bugetul Uniunii, tot rămân 6 miliarde de euro sume nete intrate în visterie. În momente de criză, această sumă poate însemna o gură de oxigen de care un om în necaz are nevoie pentru a supravieţui. De aceea, felul în care vor fi folosite sumele de la UE, fie că vorbim de acest atât de lăudat “plan de rezilienţă”, fie că vorbim de sumele primite constant din bugetul comun, va însemna o revenire mai rapidă sau o agonie de durată.