Investiţi în România! Mai puţin de 20% din proiectele europene depuse pe măsurile POR vor fi finanţate. Soluţia ar putea veni dinspre Planul de Rezilienţă

Autor: Alex Ciutacu 22.02.2021

♦ Estimările Avisso arată că pentru măsura POR în programarea 2014-2021 au fost depuse peste 4.800 de proiecte, cu o valoare totală de peste 6,5 mld. euro. 

Antreprenorii români care au depus proiecte pentru finanţare europeană pe măsurile aferente Programului Operaţional Regional (POR), în programarea 2014-2021, ar avea nevoie de o alocare suplimentară de fonduri dinspre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), întrucât fondurile alocate acestei măsuri ajung pentru mai puţin de 20% din proiectele depuse, a explicat Mirabela Miron, preşedinte al firmei de consultanţă Avisso, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Ceea ce vrem noi, mediul antreprenorial, şi încercăm să găsim o soluţie în acest sens împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Ministerul Dezvoltării este o alocare din PNRR către POR pentru că vorbim de proiecte viabile, proiecte care au fost deja evaluate şi proiecte care urmează să fie finanţate, şi cred că antreprenorii s-ar încadra să implementeze aceste proiecte până la sfârşitul lui august 2026 (n.red: termenul final de implementare pentru proiectele din PNRR)“.

Estimările Avisso arată că pentru măsura POR în programarea 2014-2021 au fost depuse peste 4.800 de proiecte, cu o valoare totală de peste 6,5 miliarde de euro. 

„Din aceste proiecte cred că vor fi finanţate mai puţin de 20%, adică finanţarea alocată este în jur de 600 de milioane de euro. Avem un ecart foarte mare între cererea din piaţă şi ceea ce a fost alocat României. Şi cred că se poate ajusta acest ecart prin infuzia de capital prin PNRR. Sau să găsim prin PNRR acele instrumente financiare care să ajute la implementarea acestor proiecte“. 

Antreprenorii aşteaptă evaluările şi contractările pentru proiectele depuse în urmă cu mai bine de un an şi jumătate pe măsurile aferente POR. „Încă nu avem evaluările finalizate şi nu avem contractările“. 

În teorie, sumele rămase în cadrul multianual 2014-2021 ar putea fi accesate, cu condiţia ca proiectele să fie finalizate până la finalul anului 2023. În practică, sumele rămase au fost redistribuite în lupta cu pandemia. 

„Din păcate, sumele rămase necheltuite au fost redistribuite anul trecut către tot ce înseamnă combaterea efectelor Covid-19“. 

România va avea acces în următorii ani la aproape 80 de miliarde de euro, atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi la dobânzi avantajoase. Această sumă totală este formată din PNRR – cu 30 de miliarde de euro – şi cadrul multianual următor  - cu 49 de miliarde de euro, dintre care 19 miliarde se duc către zona rurală. 

„Noi avem acum în România o oportunitate imensă. Avem pe următoarea perioadă aproximativ 80 de miliarde de euro de adus în industrie. Dacă nu vom fi capabili să implementăm în condiţii de dezvoltare economică şi în proiecte cu efect multiplicator în economie, cred că România va pierde o şansă foarte mare de a deveni o economie competitivă în Europa. Poate este şansa noastră ca România să nu mai fie văzută de investitori ca ţara în care vin să investesc datorită faptului că avem printre cele mai mici salarii din UE“. 

În ceea ce priveşte PNRR, forma votată săptămâna trecută de Comisia Europeană aduce României 30 de miliarde de euro, dintre care 60% granturi şi 40% împrumuturi, şi prevede ca 4 din 10 euro să se îndrepte către investiţii verzi, iar 2 din 10 euro către digitalizare. România trebuie să depună planul naţional la Comisia Europeană luna aceasta. Proiectele trebuie depuse până în 2023 şi finalizate până în august 2026. 

„Cred că mediul, schimbările climatice şi tranziţia către o economie verde va fi pilonul central al următoarelor proiecte. Cum vede antreprenorul român tranziţia către economia verde? O vede prin reabilitarea clădirilor şi stabilirea ecosistemului energetic, de reconsolidarea clădirilor cu pierderi de energie foarte mari. Pe de altă parte, vorbim şi un pilon de dezvoltare urbană în PNRR şi cred că aici ar trebui lucrat mult cu autorităţile publice locale, mai ales în oraşele mari, în care poluarea este la cote alarmante“. 

Mai mult, PNRR va veni cu un pilon pentru mediul de afaceri şi ecosisteme antreprenoriale care ar putea da acces micilor antreprenori la mai multe instrumente financiare.

„Şi acum se lucrează la câteva dintre acestea prin care să îşi poată asigura cofinanţarea pentru următoarele proiecte, să vină PNRR-ul în sprijinul cadrului financiar multianual şi cumva în ajutorul sistemului bancar, să nu cadă toată presiunea pe sistemul bancar sau pe cash-ul beneficiarului. Astfel, PNRR ar putea veni în ajutorul beneficiarului de fonduri europene“. 

În ceea ce priveşte următorul cadru multianual, mediul de afaceri se uită cu atenţie la cei 19 miliarde de euro alocaţi zonei rurale şi aşteaptă un plan naţional strateic în acest sens. 

„Se cere foarte mult o alocare pe zona rurală pentru afacerile non-agricole şi aşteptăm. Avem alocate 19 miliarde de euro şi trebuie să vedem un draft, cum va arăta această alocare“.

Tot aici s-ar putea încadra şi proiectele pe lanţ scurt, necesare pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie şi procesare din sectorul agroalimentar. 

„Există cerere şi există cerere să avem un lanţ integrat de la producător până la consumator. Cumva micul antreprenor, micul fermier are nevoie de sprijin şi din câte ştiu eu chiar aceasta este şi dorinţa UE pentru următorul cadru, de a sprijini micul fermier pentru a se dezvolta“. 

Mirabela Miron a adus în discuţie problema timpului îndelungat cu care se confruntă beneficiarii de la depunerea proiectului şi până la implementare. 

„Avem o perioadă de timp mare de când depunem proiectul, evaluarea lui, semnarea contractului şi implementarea. De multe ori, inovaţia sau nevoia antreprenorului cumva nu mai este atât de acută ca la momentul depunerii proiectului atunci când ajungem să semnăm contractul de finanţare. Noi vrem inovaţie, vrem digitalizare, vrem tehnologii noi, dar dacă stăm 2 ani de zile de la depunere până la semnare şi implementare aceste discuţii nu îşi mai au rostul“. 

Pe de altă parte, ea a subliniat că procesul ar putea fi măcar în parte fluidizat, în contextul în care puterea de decizie va fi transferată de la autoritatea de management centrală la autorităţile de management regionale. 

„Dacă până acum toate se duceau către Ministerul Fondurilor la autoritatea de management centrală, acum se vor duce pe fiecare regiune în parte, fiecare beneficiar discută cu fiecare regiune în parte şi fiecare regiune va avea autoritatea necesară pentru a şti ce este de făcut în implementarea proiectului. Şi până acum lucram cu autorităţile regionale, dar nu aveau putere de decizie, însă acum sperăm să se fluidizeze“. 

Compania de consultanţă Avisso a intermediat multe proiecte pe fonduri europene, iar printre acestea se numără atât scheme de ajutor de stat, cât şi proiecte mari. Clienţii diferă, de la antreprenori români şi companii mici, până la companii multinaţionale. 

„Cea mai mare finanţare la care am participat a fost undeva la 17 milioane de euro pe schemele de ajutor de stat. O investiţie pentru o fabrică în partea de nord-est a ţării“. 

Mirabela Miron este de părere că în drumul spre fondurile europene antreprenorii ar trebui să facă trecerea din „antreprenori pe bază de feeling“ în manageri, sau să aducă lângă ei manageri care le pot arăta „adevărata faţă a firmei“. 

„De multe ori vin antreprenorii cu o imagine despre firma lor, o imagine care nu este reflectată în partea de hârtii. Este greu să îi explici unui om care are bani în buzunar de ce nu poate accesa sau de ce îi scade punctajul la un proiect pe care îl depune faptul că hârtiile lui nu stau foarte bine“.