Georgian Albu, General Manager, Future Energy Leaders Romania: România deţine o adevărată şcoală a hidrogenului, la masa oricăror discuţii serioase trebui să participe toţi reprezentanţii de pe întregul lanţ al hidrogenului, inclusiv sfera academică

Autor: Miruna Diaconu 24.02.2021

Georgian Albu, General Manager, Future Energy Leaders Romania, spune că România ar putea să creeze un plan strategic în zona energiei bazate pe hidrogen foarte bine elaborate având în vedere că există oameni competenţi şi cu experienţă în acest domeniu, dar e nevoie ca aceştia să fie aduşi la un loc pentru crearea unei strategii.

„Un alt punct este că putem afirma fără rezervă că România deţine o adevărată şcoală a hidrogenului, la masa oricăror discuţii serioase trebui să participe toţi reprezentanţii de pe întregul lanţ al hidrogenului, inclusiv sfera academică”, spune Georgian Albu, în cadrul videoconferinţei ZF Power Summit.

Alte declaraţii:

În mod cert hidrogenul va avea un rol important în viitoarea ecuaţie energetică, fie că vorbim de cea europeană sau globală, tendinţa este ca acest sector de energie să se profileze ca o nouă vedetă a mixului energetic. În ceea ce priveşte România, nu ştiu dacă a devenit un subiect de actualitate această efervescentă de declaraţii în jurul hidrogenului dacă survine pe fondul unui interes profund pentru subiect, cred că se datorează unui semnal politic dat de la Bruxelles în pofida faptului că România a dat şi ea un vot de încredere încă din 2018, fiind cosemnatară a unui memorandum pentru iniţiativa hidrogenului în timpul exercitării preşedinţiei UE de către Austria, iar la mijlocul anului 2020 a semnat un memorandum pentru înfiinţarea unui hub de hidrogen în România, iată că România dă un vot de încredere acestei resurse.

Totuşi sunt proiecte, adevărat, marginale din punct de vedere al testării aplicabilităţii hidrogenului, însă ele există şi în România şi aici aş face un apel la iniţiativa comună a celor doi producători de gaze naturale undeva în zona Dobrogei unde prevăd şi instalaţii de hidrogen.

Vreau să punctez asupra unui avantaj, România produce hidrogen de aproape un secol, atît prin chimizarea metanului, cât şi prin electroliză, mai mult de atât avem un hub de knowledge, în plan concret legislativ, România a făcut pai în direcţia deschiderii către hidrogen.

Însă dincolo de aceste avantaje aş dori să mai adauh că cavernele saline ca posibil mediu de stocare pentru hidrogen, România e un caz fericit şi bifează multe dintre atuurile pe care un stat membru care îşi centrează startegia pe hidrogen.

Nu putem afirma cu ceritudine că infrastructura de gaze din România este pretabilă pentru transportul de hidrogen, pe de altă parte, dacă ne uităm la un proiect ambiţions, la potenţialul offshore eolian, nu ştim în ce măsură putem utiliza apa din Marea Neagră ca resursă pentru a putea produce hidrogen.

Pe zona strategie, aici este şi pregătirea mea academică, România consideră ca e nevoie de un cadru unitar de acţiune în domeniul hidrogenului, ne bucură faptul că acum ştim că acest cadru unitar de acţiune se va consfinţi sub forma unei strategii a hidrogenului, totuşi ţin să punctez câteva elemente care ar trebui avute în vedere în elaborarea unei astfel de strategii, în primul rând, având în vedere că e un document cu caracter programatic e un bun exemplu de guvernanţă energetică şi vine să soluţioneze o caracteristică a României şi anume impredictibilitatea legislativă, de aceea acest document vine în srpijinul acestei idei şi dă un vot de încredere mediului privat că România este pregătită să îmbrăţişeze hidrogenul drept soluţie de viitor.