Brandurile noastre cele de toate zilele

Autor: Cristina Roşca 26.02.2021

Niciodată în istoria capitalistă a României nu a existat vreun moment mai propice pentru brandurile locale, care, ajutate de pandemie (da, în mod paradoxal acest eveniment nefast poate avea şi efecte pozitive), câştigă teren în preferinţele consumatorului în detrimentul unor nume străine gigantice.

Iniţiative de genul „buy local“ („cumpără local“) au avut priză la public în 2020, când tot mai mulţi români au ales să caute la raft sau online eticheta „made in Ro“ pentru a susţine astfel businessurile autohtone şi economia.

Acest trend nu este unul nou, însă a prins aripi într-un an extrem de dificil pentru societate şi economie deopotrivă. După mai bine de două decenii de capitalism şi globalizare, perioadă în care consumatorii locali şi-au îndreptat atenţia cu predilecţie către branduri mari, străine, la care anterior nu aveau acces şi care erau considerate a fi garanţia calităţii, în ultimii ani mărcile româneşti au revenit în prim-plan.

Motivele sunt mai multe. Pentru că încrederea în produsele româneşti, a căror imagine s-a îmbunătăţit considerabil, a crescut. Dintr-un soi de nostalgie şi patrio­tism regăsit. Pentru că şi-au dat seama că indirect această retorică duce la creşterea puterii de cumpărare pe plan local şi deci la un nivel de trai mai bun. Iar în 2020, pentru că, uneori, ele au fost singura alternativă.

Indiferent de motiv, această orientare către interior mai degrabă, această localizare ce vine să înlocuiască - cel puţin temporar - globalizarea, pune bazele unei dezvoltări viitoare a tot ce înseamnă „made in Romania“.

Mărci locale cu istorie precum CEC, Borsec, Rom, Timişoreana sau Braiconf sunt cele care creează o punte cu trecutul, fără a ignora prezentul şi preferinţele consumatorului de astăzi. Iar alături de ele, economiei „made in Romania“ i se alătură alte sute, chiar mii de nume create în ultimii 30 de ani, care vin să ducă mai departe tradiţia brandingului românesc.