Premierul Florin Cîţu: Bugetul pentru 2021 nu este de austeritate. E concentrat pe investiţii, este un buget care forţează reforma

Autor: Iulian Anghel 01.03.2021

Bugetul este concentrat pe investiţii şi forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, spune premierul Florin Cîţu, care respinge ideea unui buget al austerităţii: „ Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date“.

Camerele reunite ale Parla­men­tului ar urma să voteze mâi­ne proiectul legii bu­ge­tului consolidat care este funda­mentat pe o creş­tere eco­nomică de 4,3% şi pe un deficit fiscal de 7,1% din PIB.

Forţarea scăderii deficitului de la 9,8% din PIB, în 2020, la 7,1% din PIB, în acest an (22 miliarde de lei – de la 102 miliarde de lei la 80 mld. lei), concomitent cu stoparea majorării de salarii în sectorul public este apreciată de economişti, dar contestată de opoziţia politică care spune că suntem în faţa unui „buget de austeritate“.

Nici vorbă, spune premierul Florin Cîţu: „Este un buget concentrat pe investiţii şi un buget care forţează reforma în administraţia publică centrală şi locală, de aceea prefer să iasă din Parlament aşa cum a fost aprobat de guvern“

Proiectul de buget arată că investiţiile (din buget şi din fonduri UE) vor creşte în acest an, faţă de 2020, cu 8 miliarde de lei, de la 53 de miliarde de lei la 61,4 mld. lei. Ar fi, prin urmare, un buget de expansiune, nu de austeritate. De asemenea, la o creştere economică aşteptată, de peste 4%, şi veniturile statului urmează să crească ceva mai mult decât avansul modest de 0,4% din 2020. Un plus de 13% la buget prevede proiectul, ceea ce ar urma să ducă veniturile bugetare (inclusiv din fonduri UE)  la 365 mld. lei. Cheltuielile ar urma să crească cu doar 5% (la 445 mld. lei) şi, astfel, deficitul ar urma să coboare de la 102 mld. lei, în 2020, la 80 mld. lei în 2021. Este un început de consolidare fiscală, pe hârtie, dar nimeni nu ştie cum va evolua pandemia care a costat bugetul statului, anul trecut, cel puţin 50 mld. lei.

„Avem un buget cu cheltuieli mai mari decât anul trecut. Nu avem cum să spunem că este un buget mic. Banii pe care îi avem au fost împărţiţi în toate ministerele, pe proiecte de priorităţi. Fiecare minister a avut anul trecut cheltuieli suplimentare cu pandemia, iar unele nu se mai regăsesc anul acesta. Este un buget mai mare decât anul trecut, deficitul în scădere, dar sunt 80 de miliarde de lei bani pe care îi punem în economie. Această noţiune că e un buget mic este falsă şi nu e susţinută de date“, susţine premierul Florin Cîţu.

Şi economiştii sunt ceva mai optimişti. Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vinerea trecută un raport privind evoluţia economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 4,2% al PIB la finalul anului.

Cele mai puternice creşteri ale PIB din regiune sunt aşteptate în Ungaria, plus 5,5% şi Serbia, plus 5,0%. Şi economiile Croaţiei şi Slovaciei ar urma să crească cu peste 4%, urmate îndeaproape de Republica Cehă, cu o creştere prognozată de 3,9%.

Dinamica PIB-ului înregistrată în ultimul trimestru al anului 2020 în unele ţări din ECE oferă motive de optimism: economiile Ungariei, Slovaciei şi Româ­niei au înregistrat o creştere neaşteptată în trimestrul al patrulea din 2020 comparativ cu trimestrul precedent, în ciuda impac­tului negativ al măsurilor de caran­tină în ţările respective“, notează raportul Erste.

La fel de încrezător cu privire la evoluţia economiilor din Europa Centrală şi de Est de anul acesta este şi  Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

„Ne aşteptăm la o revenire categorică a economiilor din regiune anul acesta, şi, odată cu aceasta, la o schimbare de semn, de la minus la plus.“

Pe baza previziunilor interne, Erste Group se aşteaptă anul acesta la o creştere atât în ceea ce priveşte volumul creditelor, cât şi în venitul net din comisioane obţinut din administrarea de active, servicii de brokeraj pe piaţa de capital şi brokeraj de asigurări. Prin urmare, în pofida ratelor negative ale dobânzii în zona euro, banca se poate aştepta la un profit operaţional în creştere. În plus, estimează costuri de risc mai scăzute în 2021.

La rându-i, Confederaţia Patronală Concordia (care reuneşte cele mai importante companii din România), apreciază, într-o analiză a bugetului,  că alocarea semnificativă de 5,5% din PIB pentru investiţii, în 2021, este importantă nu doar prin dimensiunea ei, dar şi pentru că arată o schimbare de optică „după ce mulţi ani la rând execuţiile bugetelor de investiţii au fost nesatisfăcătoare“. Însă crede că cheltuielile de natură salarială şi cu asistenţa socială ajunse la aproape 95% din veniturile fiscale sunt nesustenabile pe termen scurt.

Acesta este însă punctul nevralgic al bugetului. Cheltuielile sunt rigide – nu poţi tăia salariile şi pensiile fără să-ţi compromiţi definitiv cariera politică şi niciun om politic nu-şi mai asumă o astfel de măsură. De aceea, observaţia Confederaţiei Concordia că, în bugetul pe 2021, educaţia şi sănătatea rămân subfinanţate este corectă, dar soluţie de corecţie nu este pentru că, pur şi simplu, statul nu are bani.

În acceaşi vreme, Concordia nu crede că deficitul poate fi ajustat atât de brusc: „Ajustarea deficitului bugetar în următorii ani până sub nivelul de  minus 3% doar prin tăierea cheltuielilor pare un obiectiv nerealist având în vedere că oricum România colectează un nivel de venituri din PIB mult mai redus faţă de media ţărilor europene. Este necesară creşterea gradului de colectare din PIB şi închiderea acelor portiţe care permit anumitor categorii de contribuabili să plătească impozite sau contribuţii sociale altele decât cele stabilite în spiritul legii“.