ALEPH STORY: Tu eşti mulţumit de salariul tău? O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist şi Irina Ursu, editor-prezentator ŞTIU

Ziarul Financiar 01.03.2021

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Adelina Mihai, jurnalist ZF, şi Irina Ursu, editor-prezentator Aleph News -ŞTIU.

 

Adelina Mihai: Unul din doi angajaţi români este nemulţumit de salariul pe care îl obţine în acest moment, iar cea mai mare parte a angajaţilor intenţionează să îşi caute un nou loc de muncă. Sunt rezultatele unui studiu realizat de firma de recrutare Hays România. Ce îi nemulţumeşte pe angajaţii români?

Irina Ursu: Dintre cei 52% care sunt nemulţumiţi, 49% spun că au mai multe responsabilităţi şi nu sunt plătiţi pe măsura efortului pe care îl depun. Şi ştim că asta poate fi corelat şi cu perioada de criză prin care am trecut şi încă trecem, pentru că ştim că sunt foarte multe companii care au fost nevoite să îşi reducă din costuri şi asta poate a venit la pachet cu o reducere a numărului de personal şi foarte mulţi angajaţi chiar se plângeau, şi în interviuri şi în alte studii făcute pe aceeaşi temă, că au preluat sarcini pe care nu le aveau iniţial incluse în fişa postului, pentru care nu au primit suplimente, renumeraţii în plus.

 

Adelina Mihai: Este şi normal. Am avut o perioadă de criză, când economia a fost în criză, companiile au fost nevoite pe alocuri să facă restructurări, au îngheţat bugetele de salarii şi cineva trebuia să preia munca angajaţilor plecaţi.

Irina Ursu: Interesant este că 85% dintre aceşti oameni îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă şi ultimele date de la platforma de recrutare BestJobs spuneau că undeva la 90.000 de români au aplicat pentru diferite posturi. Şi numărul total de aplicări este undeva la 500.000, a sărit de 500.000 de aplicări. Deci vedem că sunt oameni care aplică în mai multe locuri. Acum toată lumea vorbeşte dacă e o perioadă potrivită sau nu să îţi schimbi locul de muncă. Şi aici trebuie să ne gândim foarte mult la care sunt domeniile vizate. Pentru că sunt anumite domenii care în continuare există cereri de personal, cum sunt în industria de IT, în industria de finanţe pe zona de contabilitate, mai ales în partea de corporaţii, în contabilitatea digitalizată, nu neapărat contabilitatea aceasta pentru întreprinderi mai mici. Şi în zona aceasta în continuare se caută, dar din nou, şansele să obţii un loc în perioada aceasta, să obţii un loc de muncă ţine foarte mult de skill-urile pe care tu le ai în CV. Toată lumea vorbeşte despre angajaţi care trebuie să fie adaptaţi noii realităţi, să ştie să aibă competenţe foarte bune digitale, să aibă o proactivitate înspre ideea aceasta de lifelong learning, pentru că nu mai poţi să aştepţi ca cu acele skilluri pe care le-ai dobândit în urmă cu cinci ani să fie potrivite şi acum pentru situaţia în care ne aflăm, să fie disponibili pentru munca aceasta flexibilă. Cred că de fapt termenii cheie sunt flexibilitate şi deschidere la a învăţa.

 

Adelina Mihai: Ce salarii aşteaptă cei care vor să îşi schimbe locul de muncă în această perioadă?

Irina Ursu: Aproape doi din trei vor salarii cuprinse între 2.300 de lei până la 4.600 de lei, iar 33% dintre ei vor salarii undeva sub 2.300 de lei. Aici iarăşi este important cât de bine te cunoşti, cât de bine poţi demonstra că meriţi acel salariu pentru că foarte mulţi recruiteri vorbesc şi despre această tendinţă de a te supraevalua şi atunci...

 

Adelina Mihai: Mie mi se par chiar modeste cererile angajaţilor, mai ales dacă mă uit la oraşele mari, unde salariul mediu, de exemplu în Bucureşti a depăşit 3.500 de lei net. Deci nu mai poţi să dai un salariu mai mic de 1.000 de euro în Bucureşti pentru cineva care are puţină experienţă.

Irina Ursu: Aşa este. E clar că aici trebuie intervenit pentru că am mai discutat chiar aici despre ce concurenţă neloială vine din partea statului, unde de fiecare dată apar noi şi noi date despre cât de bine se câştigă în sistemul bugetar şi atunci este clar că există o presiune pe umerii angajaţilor şi a angajatorilor din privat să poată să ţină pasul cu aceste creşteri haotice din partea cealaltă, de administraţie.

 

Adelina Mihai: Dacă stai să le pui în balanţă şi vezi că angajaţii îşi schimbă jobul pentru că se plâng că au prea multe responsabilităţi, la stat câştigi bine şi nu te speteşti atât de mult cu munca. Nu preiei responsabilităţile altuia care pleacă. Sistemele sunt bine puse la punct.

Irina Ursu: Aşa este. Şi se fac angajări, e tot timpul pe bandă rulantă. Am şi văzut anul trecut, în plină pandemie, cum a spus toată lumea, cât de mulţi angajaţi s-au recrutat la stat şi nu vorbim doar de medici şi învăţători sau în domeniile unde chiar a fost nevoie. Foarte mulţi angajaţi au fost la administraţia centrală, ceea ce ne face să credem că iată, nu am învăţat lecţia acestei crize, digitalizarea, ci încărcăm şi mai mult aparatul de stat cu angajaţi. Însă, revenind la felul în care va arăta piaţa muncii, pentru că şi aici când vine vorba despre pretenţiile tale salariale trebuie să te uiţi dacă CV-ul tău corespunde cu nevoia existentă în piaţă. Ştim că cel puţin în următorii 10 ani va scădea constant cererea pentru munci şi pentru angajaţi care au doar aceste skilluri manuale sau care pun la dispoziţia companiei cunoştinţe de bază. Ele vor scădea între 18% şi 28% însă creşte foarte mult cererea pentru candidaţii care deţin skilluri din acestea sociale, undeva la 30%, şi cei care au acele skilluri tehnologice, 39%. Deci ar trebui să mergem mai mult în direcţia aceasta, să ne dezvoltăm abilităţile de comunicare, creativitate, şi, evident, la pachet cu cele tehnice. Adică ne trebuie o mai bună alfabetizare digitală.

 

Adelina Mihai: Că tot vorbeşti despre digitalizare, un raport publicat de Vodafone şi Deloitte arată că PIB-ul, creşterea produsului intern brut are o corelaţie directă cu digitalizarea şi au ei nişte estimări că dacă am îndeplini nişte condiţii pentru digitalizare, până în 2027 am avea un avans al PIB-ului de aproape 17% doar din acest aspect, din digitalizare. Este enorm. Este undeva unde am putea excela pentru că avem una dintre cele mai bune viteze de descărcare a datelor de pe internet. Din acest motiv suntem şi o destinaţie bună pentru investiţii, mai ales mai nou pentru industria gaming-ului. Avem 200.000 de IT-işti care aduc 6% din PIB şi a căror contribuţie a crescut semnificativ, s-a dublat practic în 10 ani. Şi avem aici salarii de 2.000 de euro net pe lună. Deci nu mai trebuie să ne mai uităm câţi români îşi doresc până în 2.300 de lei. Sunt mici salariile de 2.300 de lei. Noi trebuie să ţintim să avem cât mai mulţi angajaţi cu salarii de 2.000 de euro net pe lună.

Irina Ursu: Sunt complet de acord, doar că dincolo de această pătură de IT-işti cred că de fapt avem nevoie de mai multe investiţii în partea de educaţie, de digitalizare a educaţiei, astfel încât copiii să ştie să folosească tehnologia nu doar pentru a folosi reţele de socializare sau pentru jocuri. Deci este nevoie, e la fel, publicul matur. Nu doar pentru a sta pe Facebook sau pentru a citi anumite ştiri. Este vorba de digitalizare pentru a şti să faci plăţi online, a şti exact care sunt riscurile la care te expui în momentul în care îţi dai datele pe internet. Să cunoşti cum funcţionează fraudele pe internet. Deci sunt capitole la care noi stăm foarte prost şi cred că de aici ar începe totul ca să putem vorbi despre digitalizare.

 

Adelina Mihai: Eu sunt optimistă şi cred că suntem intuitivi în ceea ce priveşte competenţele digitale şi cred că statisticile vor arăta mult mai bine în viitor.