Parlamentul votează astăzi bugetul pe 2021: Opoziţia anunţă că nu votează proiectul de buget, dar coaliţia are destule voturi pentru a-l trece prin Legislativ

Construcţia bugetară se bazează pe venituri de 365 mld. lei şi cheltuieli de 445 mld. lei, ceea ce ar aduce o scădere a deficitului bugetar la 80 de mld. de lei în 2021.

Proiectul de buget pentru 2021 intră astăzi la vot în plenul reunit al Parla­mentului, după dezbaterile din comisiile de specialitate şi din plen. Potrivit proiectului de act normativ, bugetul pe 2021 este fundamentat pe o creştere economică de 4,3% şi un deficit bugetar cash de 7,16%, cu venituri în creştere cu 13%, până la 365 mld. lei şi cheltuieli de 445 mld. lei, în creştere cu 5%.

Proiectul de buget a generat discuţii aprinse în Parlament, însă majoritatea pe care o au cele trei partide din coaliţia de guvernare (PNL, USR-Plus, UDMR), chiar dacă este destul de fragilă, este suficientă ca proiectul de buget să treacă de votul legislativului.

Principala provocare a bugetului rămâne însă reducerea deficitului bugetar. De la un deficit de 9,8% din PIB anul trecut, de 102 mld. de lei, guvernul trebuie să ajungă la un deficit cash de 7,2% în 2021, adică de 80 mld. lei. Cheltuielile sunt estimate să crească cu 5%, în frânare faţă de creşterea de aproape 15% din 2020, iar veniturile sunt programate să crească cu 13%, după ce în 2020 au fost aproape la acelaşi nivel cu veniturile bugetului general consolidat din 2019.

Prezent ieri în Parla­ment, premierul Florin Cîţu a spus că guvernul mizează în creşterea veniturilor şi pe estimările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind recuperarea plăţilor amânate de taxe şi impozite, dar şi pe aproape 3 mld. de lei în plus din digitalizarea ANAF.

„La estimarea veniturilor bugetare în 2021 s-au avut în vedere 7,3 mld. de lei estimarea ANAF privind recuperarea obligaţiilor fiscale amânate de la plată prin efectul legii anul trecut. 2,7 mld. lei estimarea ANAF privind efecte pozitive asupra colectării din digitalizarea ANAF şi 5,7 mld. lei repartizarea cotei de minim 75% din profitul nerealizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”, a spus prim-ministrul Florin Cîţu.

În aceeaşi vreme, opoziţia acuză guvernul că a tăiat banii prevăzuţi pentru creşteri de pensii sau alocaţii în 2021 şi că direcţionează mai mulţi bani la bugetele locale câştigate de partidele din coaliţia de guvernare. Liderul PSD Marcel Ciolacu a spus, în cadrul dezbaterilor din Parlament, că PSD nu va vota bugetul în formula prezentată.

„PSD nu va vota bugetul în această formulă. Vom merge în stradă alături de ceilalţi români care ies zilnic”, a spus Marcel Ciolacu. Potrivit proiectului de buget, veniturile statului ar ajunge la 365 mld. de lei în 2021. Creşterea veniturilor se bazează pe estimarea unei creşteri economice de 4,3% în 2021. Analiştii financiari au devenit mai optimişti după publicarea rezultatelor evoluţiei econo­mice din 2020, care a adus perspective de creştere economică în 2021 de peste 4-5%. Economia a performat în 2020 mult mai bine decât estimau analiştii sau chiar guvernul, ca atare prognozele pentru 2021 au fost revizuite în sus.

Potrivit proiectului de lege, guvernul aşteaptă în 2021 o creştere de încasări din impozitul pe profit de 8,7%, până la 17,4 mld. lei, iar veniturile din impozitul pe salarii şi venit ar urma să crească cu 7,8%, până la 26,2 mld. lei.

Veniturile din contribuţii sociale, cea mai importantă resursă a bugetului de stat, ar urma să fie de 120,8 mld. lei, în creştere cu 7,6% faţă de execuţia din 2020. Veniturile statului din TVA ar urma să fie de 69,7 mld. lei, în creştere cu 16% faţă de 2020.

Pe partea de cheltuieli, pensiile rămân la o treime din cheltuielile totale ale statului şi însumează 143 mld. lei în 2021, în creştere uşoară faţă de 2020. Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să scadă uşor, până la 109,5 mld. lei, faţă de 110 mld. lei în 2020.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii ar urma să scadă de asemenea, până la 55,4 mld. lei, faţă de 57 mld. lei în 2020.

Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile ar creşte cu aproape 16%, până la 16,8 mld. lei.

Cheltuielile de investiţii, inclusiv investiţii din fonduri externe nerambursabile, ar urma să fie de 61,4 mld. lei, în creştere cu aproape 16% faţă de 2020, când au fost de 53 mld. lei.