Daniela Gramaticescu şi Alexandru Lăcureanu, NNDKP: Care sunt efectele deciziilor de anulare/suspendare ale unui plan urbanistic zonal (PUZ)?

Ziarul Financiar 03.03.2021

Pronunţarea unor decizii de anulare a planurilor urbanistice zonale de sector din Municipiul Bucureşti (PUZ Sector 3, PUZ Sector 6) face subiectul tot mai multor informări de presă din ultima perioadă.  În plus, recent, s-a materializat o intenţie a Primarului General de a suspenda planurile de urbanism zonale din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 pentru 1 an.

Acest context creează platforma pentru dezbaterea mai multe probleme de strategie juridică, precum:

1. Pot coexista mai multe litigii privind anularea aceluiaşi PUZ? Da, şi este chiar recomandat pentru a proteja drepturile persoanelor care se consideră vătămate de acele acte administrative cu caracter normativ (de exemplu, de incidenţa sancţiunii prescripţiei, 5 ani pentru nulitate PUZ şi 1 an pentru daune). De ştiut: după publicarea primei decizii, restul cererilor de chemare în judecată ar putea fi respinse ca lipsite de interes.

2. Ce se întâmplă cu actele administrative subsecvente emise în baza PUZ-ului anulat? Actele administrative subsecvente pot fi desfiinţate la rândul lor numai dacă litigiul având ca obiect nulitatea actului subsecvent este pendinte în faţa instanţei, la data pronunţării hotărârii definitive de desfiinţare a PUZ-ului. Vestea bună: nu este necesar ca motivele de nelegalitate invocate pentru PUZ să fie identice cu motivele de nelegalitate invocate pentru actul administrativ subsecvent. 

3. Sunt aceste decizii general obligatorii? Dacă da, de când? Aceste decizii judecătoreşti  sunt obligatorii tuturor numai după publicarea în Monitorul Oficial (cu excepţia autorităţii publice, parte în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea, care este obligată a o respecta de la data pronunţării hotărârii definitive). Cu alte cuvinte, după ce o hotărâre judecătorească prin care se constată nulitatea unui PUZ este definitivă, o autoritate publică ar trebui să refuze emiterea actelor administrative individuale (de exemplu, a autorizaţiilor de construire) în baza actului administrativ normativ anulat. Desigur, dacă legea permite (de exemplu, planul urbanistic general – PUG – permite eliberarea unei autorizaţii de construcţie fără PUZ pentru o anumită zonă), autoritatea publică eliberează autorizaţia de construire numai pe baza PUG-ului (ignorând PUZ-ul anulat).

4. Suspendarea are aceleaşi efecte cu anularea? Nu, suspendarea judecătorească este obligatorie doar pentru părţile din litigiu. În schimb, cât priveşte suspendarea administrativă, s-ar putea susţine un efect cu obligativitate generală derivat din natura obligatorie a oricărui act administrativ reglementar/normativ.

5. Poate autoritatea emitentă revoca un act administrativ? Dar suspenda? Pentru a răspunde la aceste întrebări, este nevoie să evocăm mai multe noţiuni/reguli specifice materiei dreptului administrativ. Autoritatea acţionează ca legiuitor, iar suspendarea aplicării unei legi/reglementări este diferită de suspendarea executării unui act administrativ individual. Pornind de la aceste principii, răspunsul la întrebările de mai sus trebuie circumstanţiat. Da, pentru revocare, unde dispoziţiile legale prevăd, dar cu condiţia să nu fi intrat în circuitul civil  - când este vorba de act administrativ individual pentru că actul reglementar normativ intră în vigoare de la data adoptării/publicării după caz. Acelaşi răspuns ar putea fi dat şi cât priveşte suspendarea, mergând pe regula cine poate mai mult, poate şi mai puţin (cu menţiunea că această teorie este primită cu rezerve în administrativ, unde întinderea competenţei autorităţii este de strictă interpretare). În mod firesc, suspendarea planurilor urbanistice zonale actuale nu ar trebui să aibă un impact asupra continuării proiectelor în curs sau începerii noilor proiecte de construcţii. Caracterul temporal (durata prestabilită) al normării permite emitentului să activeze în timp şi pentru o perioadă determinată efectele reglementărilor urbanistice anterioare, verificate din perspectiva lor legală, în anii de aplicare efectivă.

6. Ce se întâmplă cu actele administrative individuale în curs de emitere / executare atunci când se modifică un act administrativ normativ? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie dată relevanţă principiului potrivit căruia actul este reglementat de legea în vigoare la data emiterii lui, cu particularităţile sale în materia urbanismului şi autorizaţiilor de construcţie, unde emiterea actului administrativ individual sau reglementar în baza unei legi naşte aşteptarea legitimă în sensul Convenţiei Europene a  Drepturilor Omului pentru beneficiar, câtă vreme acesta a avut conduita adecvată cerinţelor acelei legi. Răspunsul poate fi aşadar foarte nuanţat în funcţie de stadiul emiterii actului/executării lucrărilor.

Fără îndoială, problematica este una amplă şi are nevoie de o dezbatere de substanţă care poate scoate la iveală şi alte elemente relevante.