Scandal politic pentru ceva ce nu există: PSD ameninţă că nu aprobă majorarea contribuţiei României la bugetul UE, ceea ce ar bloca PNRR

♦ PSD ameninţă că nu va vota legea prin care contribuţia României la bugetul UE ar urma să crească de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4% ♦ Motivul: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar fi fost conceput să ajute primăriile coaliţiei de guvernare, nu şi pe cele ale opoziţiei.

PSD s-a plâns Comisiei Europene că actuala putere politică ar duce România spre dictatură şi ameninţă că nu va vota majorarea contribuţiei României la bugetul UE, dacă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu va fi prezentat Parlamentului. Planul european de „redresare şi rezilienţă“ al UE, de 750 mld. euro, (în baza căruia guvernul a întocmit PNRR), din care România ar urma să primească 30,5 mld. euro (jumătate din sumă însemnând însă împrumuturi), nu poate fi pus în aplicare fără majorarea contribuţiilor statelor membre la bugetul UE, pentru că aşa este el finanţat – din contribuţii şi din împrumuturi. El însoţeşte bugetul multianual al Uniunii şi este menit să grăbească redresarea după această criză. Prin bugetul multianual şi din „planul de redresare” România ar urma să primească, în exerciţiul financiar 2021-2027, 80 mld. euro (nu este de neglijat însă nici contribuţia României la bugetul UE, în jur de 15 mld. euro şi nici că 15 mld. euro din aceşti bani sunt împrumuturi). Va rămâne, deci, o sumă netă de aproximativ 50 mld. euro, dar aceasta este mare pentru România. Însă ca „planul de redresare” să fie pus în practică, este nevoie ca statele UE să-şi majoreze, marginal şi pe termen limitat, contribuţiile la bugetul comun.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la jumătatea lui februarie, un decret de majorare a contribuţiei României la bugetul UE, de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4%, şi a trimis documentul spre ratificare Parlamentului. Doar că acesta trebuie aprobat cu 2/3 din voturile Legis­lativului, ceea ce înseamnă că puterea are nevoie de voturile opoziţiei. Aici PSD ameninţă că va bloca adoptarea legii, pentru că partidele de la putere ar fi împărţit banii din PNRR zonelor pe care le controlează.

PNRR este în dezbatere publică, însă este un document atât de general încât cu greu poţi să spui că el ar împărţi ceva anume: ca în toate documentele de acest fel, se vorbeşte despre autostrăzi, despre spitale – atâtea miliarde pentru spitale, atâtea pentru autostrăzi, atâtea pentru energie verde, deci este greu de spus că banii se îndreaptă spre o zonă politică anume. Adevărata problemă este că aceşti bani se acordă „pe proiecte” şi aici, da, ar putea să intervină factorul politic, dar, deocamdată, aceste proiecte lipsesc. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că are însă proiecte de 7 mld. euro pentru PNNRR.

Potrivit documentului, contribuţia PNRR la economie ar urma să fie, în medie, de 0,9% din PIB, anual, în intervalul 2021 – 2026. Anul acesta România ar urma să primească din acest pachet 4,5 mld. euro. Dar şi contribuţia ei la bugetul UE va creşte de la 2,2 mld. euro în 2020, la 2,35 mld. euro în 2021.

Este greu de crezut că cineva ar avea curajul să respingă majorarea contribuţiei României la bugetul UE, având în vedere că opoziţia unui stat ar bloca întreg proiectul. Şi Ungaria a ameninţat că-l va bloca, nemulţumită de criticile Uniunii faţă de felul în care tratează drepturile omului. Însă a renunţat pentru că unii şefi din UE au ameninţat voalat că vor despărţi cele două planuri (bugetul UE şi planul de redresare) şi că cine nu vrea planul de redresare nu primeşte bani. În acest caz, Ungaria ar fi pierdut zeci de miliarde de euro, iar, în faţa acestei realităţi, Budapesta a cedat.

Realitatea este că ţările din est au recuperate din decalaje şi cu ajutorul fondurilor UE. Polonia şi-a făcut autostrăzi cu aceşti ani. România a primit, doar subvenţii pentru agricultură, de 17 mld. euro (de la aderare până la 31 ianuarie 2021). În total, România a primit de la UE, de la aderarea din 2007, 63,5 mld. euro. Scăzând contribuţia ei de 21,5 mld. euro, rezultă un sold pozitiv de 42 mld. euro, adică o medie anuală de 3 mld. euro. Anul trecut, România a primit o sumă netă de la UE (bani intraţi, minus contribuţie) de 4,9 mld. euro, echivalent a 2,5% din PIB. În ianuarie 2021, România a primit de la Uniune 1,1 mld. euro şi a contribuit cu 300 mil. euro, rezultând un sold pozitiv de 817 mil. euro. Planul de rezilienţă va majora aceste sume şi de aceea este greu de crezut că el ar putea fi blocat la Bucureşti.