FT: Europa pierde cursa revenirii economice în faţa SUA şi Chinei

În viitor, Europa şi SUA vor avea o greutate mai mică în economia glo­ba­lă, pe măsură ce ţările emergente acce­lerează.

Acest lucru este inevi­tabil. Ceea ce nu ştim este cât de re­pede va fi redusă dominaţia ame­ricană şi eu­ro­peană, deoarece aceas­ta depin­de în parte de alegerile po­litice făcute as­tăzi, scrie Martin Sandbu, comen­tator la Financial Times.

Din acest punct de vedere, pre­şedintele american Joe Biden a întârziat declinul ţării sale. Cu toate acestea, liderii UE par să accelereze declinul blocului comu­nitar. Recent aprobatul pachet de stimuli fiscali de 1.900 miliarde dolari al lui Biden s-ar putea să nu fie lite­ral­mente vizibil din spaţiu, dar este cu siguranţă colosal. În previziunile sale actualizate în martie, OECD a estimat că stimu­len­tul SUA va adăuga un punct pro­centual creşterii economice globale. Acesta a dublat prognoza de creştere pentru 2021 pentru SUA însăşi, de la 3,3% la 6,5%.

Administraţia lui Biden prevede că PIB-ul SUA va reveni la poten­ţia­lul său cu trei-patru ani mai repede dato­rită stimulului. Potrivit OECD, răs­pun­sul este atât de pu­ternic încât, până la sfârşitul anului viitor, eco­nomia SUA va fi cu un pro­cent peste traiectoria anticipată înainte de criză.

În schimb, zona euro va rămâne cu mai mult de 2% în urmă faţă de ceea ce se aştepta înainte de pandemie, apre­ciază OECD.

Decalajul Marii Britanii va fi de două ori mai mare. Acest lucru este bun pentru cetăţenii SUA şi rău pentru europeni. Dar are şi implicaţii geopolitice. Înseamnă că declinul relativ al SUA este puţin amânat, în timp ce marginalizarea economică a Europei este accelerată. Nu este pentru prima dată când un răspuns inadecvat la criză grăbeşte decesul economic global al ţărilor occi­den­tale. În 2008, chiar înainte de criza financiară mondială, Produsul Intern Brut al Chinei era o treime din cel al SUA sau al UE (cu Marea Britanie inclusă).

După doar patru ani, acest raport ajunsese la 50% în ceea ce priveşte UE, care s-a confruntat cu o recesiune dublă. Diferenţa faţă de nu s-a schimbat semnificariv deoarece economia americană s-a redresat ceva mai puternic. Comparativ cu primii ani ai mileniului, China a reuşit să-şi dubleze viteza de convergenţă în timpul crizei. Mai mult, acest instantaneu spune doar o parte din poveste. Mult după ce economiile lor şi-au revenit din criza financiară din 2008, ţările bogate au produs în continuare în medie cu aproape 10% mai puţin decât s-ar fi prognozat având în vedere performanţele lor anterioare crizei.