Start în cursa pentru hidrogen

Autor: Răzvan Botea 29.03.2021

Atuurile României în domeniul hidrogenului sunt 100 de ani de experienţă în producţia de hidrogen şi infrastructura de gaz care ar putea fi adaptată transportului de hidrogen. Bani ar fi, pentru că toată lumea vrea să finanţeze proiectele verzi, dar lipseşte strategia.




România are atuuri importante pe zona de hidrogen, însă fără o strategie unitară poate pierde startul unei curse tehnologice cu importanţă majoră în tranziţia verde. Potenţialul de producţie de energie eoliană, împreună cu actualele conducte de gaze, dar şi know-how-ul acumulat în 100 de ani de producţie de hidrogen ar putea fi atuurile României, sunt de părere specialiştii din energie.

„Este necesară adaptarea infrastructurii de gaz pentru a fi folosită şi după aceea. Hidrogenul reprezintă viitorul şi pentru România. Cred că este important ca tranziţia energetică să se facă conform unei scheme europene. România trebuie să urmeze acelaşi proces de dezvoltare ca ţările din Balcani. Europa este un lider în tehnologiile cu hidrogen. Pentru România este important să facă parte din această dezvoltare”, a spus Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene şi coordonatorul proiectului Green Deal, la ZF Power Summit 2021.

România are în acest moment o capacitate de producţie de energie eoliană de 3.000 MW, însă doar zona de eoliene off-shore ar putea ajunge la peste 20.000 de MW capacitate de producţie. Hidrogenul este folosit în acest moment în România în mai multe industrii, printre care industria chimică, de îngrăşăminte, siderurgie sau industria de rafinare.

Hidrogenul poate fi obţinut din combustibili fosili, cum ar fi gazul, din biomasă şi din electroliza apei - separarea hidrogenului de oxigen.

„Vreau să punctez asupra unui avantaj, România produce hidrogen de aproape un secol, atât prin chimizarea metanului, cât şi prin electroliză, mai mult decât atât avem un hub de knowledge. În plan concret legislativ, România a făcut paşi în direcţia deschiderii către hidrogen”, a spus Georgian Albu, general manager, Future Energy Leaders România, care a adăugat că încă un avantaj al României îl constituie cavernele de sare care pot stoca hidrogen pe perioade lungi de timp.

„Dincolo de aceste avantaje aş dori să mai adaug că şi cavernele saline pot funcţiona ca posibil mediu de stocare pentru hidrogen. România e un caz fericit şi bifează multe dintre atuurile pe care un stat membru îşi centrează strategia pe hidrogen”, este de părere el. În România se produce hidrogen de aproape un secol, atât prin chimizarea metanului, cât şi prin electroliză. De altfel, România dispune de o infrastructură a hidrogenului bine ancorată în industria chimică (agrochimie, petrochimie şi clorosodice).

În momentul de faţă nu se poate spune dacă infrastructura de gaze naturale din România poate fi folosită pentru transportul hidrogenului, însă potenţialul de centrale eoliene off-shore constituie un avantaj concret al României în dezvoltarea zonei de hidrogen

În ce sectoare va fi folosit hidrogenul

Aplicabilităţile hidrogenului merg în zona industrială, de producţie de energie, până la a fi folosit drept combustibil pentru transport mult mai puţin poluant. Hidrogenul poate fi produs şi din gaz, însă procesul este poluant şi cea mai bună variantă, care antrenează de asemenea dezvoltarea parcurilor eoliene, este producţia de hidrogen din energie regenerabilă.

„România are toate cazurile de utilizare în care hidrogenul poate juca un rol major. Producţia de oţel, avem rafinării, avem una din cele mai mari parcuri de camioane din Europa, avem un mare sector chimic şi alte divizii în care am putea să-l utilizăm. Avem un know-how enorm şi o comunitate energetică, dar nu există o strategie naţională, o strategie unificatoare, pentru a deschide potenţialul complet al României în ceea ce priveşte hidrogenul”, a spus Alexandru Floriştean, legal & project manager, Hydrogen Europe.

Tivadar Runtag, CEO al Chimcomplex, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria chimică locală, a spus la ZF Power Summit că  folosirea hidrogenului pentru unele procese chimice este următorul pas ca valoare adăugată.

„În realitate, marea întrebare este cum putem să reducem amprenta de carbon la nivel general. Există soluţii diferite şi sunt unele idei bune. Ar trebui să ne uităm la toate acestea şi ar trebui să folosim hidrogenul ca una dintre soluţii. Hidrogenul ca sursă energetică este mult mai puţin poluant în CO2 decât combustibilii fosili. Să folosim hidrogenul pentru procese chimice este pasul următor ca valoare adăugată.”

Petru Ruşeţ, managing director Siemens Energy România, a spus în cadrul aceleiaşi dezbateri că investiţiile în hidrogen în România ar putea veni dinspre fondurile de dezvoltare şi modernizare, unde hidrogenul ocupă un loc important.

„Pentru export ne uităm către fondurile de dezvoltare şi modernizare, unde hidrogenul ocupă un loc important. Trebuie să accesăm fondurile europene şi să folosim aceşti bani pentru a dezvolta zona de hidrogen din România. De ce hidrogen? Aproximativ 72% din CO2 produs global este generat de zona de transport şi clădiri, doar 30% din CO2 se produce în zona de cărbune şi gaz natural”, a spus el.

 

Care sunt statele europene care s-au lansat deja în cursa hidrogenului

În strategia energetică pentru România între 2019 şi 2030, hidrogenul este menţionat de 8 ori, printre care o estimare că în 2030 parcul auto din România va avea peste 10.000 de autoturisme pe bază de hidrogen.

În acelaşi timp, Polonia, prin compania de stat din energie PNiNG, a lansat un proiect-pilot pe hidrogen şi, ca parte din aceeaşi strategie, montarea a 900 MW în energie regenerabilă. Verbund, cel mai mare producător austriac de energie, a cumpărat o reţea de conducte de gaze din Austria a OMV Petrom, prin achiziţia Gas Connect Austria, operatorul conductelor. Verbund va folosi conductele preluate inclusiv pentru transportul hidrogenului.

Comisia Europeană estimează investiţii în hidrogen din surse regenerabile între 180 şi 470 până în 2050 şi între 3 şi 18 mld. euro în generarea de hidrogen din combustibili fosili cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Michael Schmultzer, preşedintele GIE Hydrogen Regulatory Framework Taskforce, organizaţie europeană care reprezintă interesele operatorilor de infrastructură de gaze la Bruxelles, a spus că la nivel european există mai multe iniţiative pentru infrastructura de hidrogen, printre care o reţea de 23.000 de km, care ar conecta Europa de Vest şi extensii din Europa Centrală şi de Est.

„Sunt multe iniţiative în infrastructura de hidrogen. Printre acestea se remarcă  o reţea de aproximativ 23.000 km, cu coridoare vaste, care ar conecta cea mai mare parte din Europa de Vest cu extensii între Europa Centrală şi de Est. Aproximativ 75% din acest proiect va fi reprezentat de conductele deja existente, dar reconvertite. Alături de un sistem de compresie, această reţea deja existentă ar putea acoperi circulaţia estimată de hidrogen în Europa până în 2040”, a spus Michael Schmultzer la ZF Power Summit.

O parte din reţeaua de gaze naturale poate fi adaptată transportului de hidrogen, la costuri cu până la 90% mai reduse decât construcţia de reţele noi. Olanda, cel mai mare producător de gaz la nivel european, a început deja proiectele-pilot prin care vrea să analizeze eficienţa încălzirii cu hidrogen la nivel rezidenţial, utilizând actuala infrastructură de distribuţie a gazului, având ca obiectiv ca, până în 2050, să elimine gazul pentru încălzirea locuinţelor şi să îl înlocuiască cu hidrogen.

De asemenea, Germania a aprobat în iunie 2020 finanţări de 9 mld. euro pentru proiecte din zona dezvoltării tehnologiei hidrogenului în perioada 2020-2021.