Business MAGAZIN. Chiar dacă este doar un experiment, multinaţionalele se îndreaptă către programul de lucru cu 4 zile pe săptămână, dar motivele oscilează între reducerile de costuri şi sănătatea psihică a angajaţilor, care va costa tot mai mult
În primul val al pandemiei, pentru milioane de oameni din întreaga lume munca de la birou a devenit muncă de acasă. Apoi, pe măsură ce restricţiile s-au mai domolit, cei care şi-au putut permite şi-au luat munca în semivacanţele petrecute la ţară, pe terasele aerisite de vară sau aiurea. Iar de la un timp, pentru tot mai mulţi weekendurile devin minivacanţe.
Pandemia a schimbat cultura muncii, mai ales pe cea de la birou. Multe companii spun că tendinţele vor rămâne. Alţii, precum CEO-ul colosului bancar american Goldman Sachs, cred că munca de la distanţă nu va deveni un standard, scrie Deutsche Welle. Când Kelly Sutamto s-a mutat din Germania în China în 2019 pentru a fi alături de soţul ei, care muncea acolo, designerul grafic indonezian a avut nevoie de o permisiune specială de la angajatorul său german pentru a lucra de la distanţă.
Doi ani şi o pandemie mai târziu, Sutamto s-a întors în Germania şi lucrează tot de acasă. La fel şi toţi ceilalţi colegi de birou. „De vreme ce muncesc de acasă dinainte de pandemie, situaţia mea nu s-a schimbat cu adevărat”, a spus ea pentru DW. Dar a devenit mult mai uşor „acum că toată lumea se află în aceeaşi situaţie cu mine”. Când pandemia de COVID-19 a început să se răspândească pe tot globul, în primăvara anului 2020, mulţi au considerat că munca de la distanţă va fi ceva pe termen scurt.
Dar, cu un virus care încă reprezintă un risc ridicat un an mai târziu, atât managerii, cât şi angajaţii se întreabă dacă nu cumva modul în care muncim s-a schimbat fundamental. Un sondaj global realizat cu participarea a 800 de directori de HR în primăvara trecută de firma de cercetare a pieţei Gartner a constatat că 88% dintre companii au încurajat sau au cerut angajaţilor să lucreze de acasă pentru a limita riscul de a face COVID-19. Astăzi, mulţi dintre acei angajaţi încă lucrează de la distanţă.
Sutamto se bucură de timpul pe care îl economiseşte, nemaifiind nevoită să facă naveta şi înlocuind şedinţele îndelungate cu e-mailuri şi conferinţe online. Există şi dezavantaje. Pentru proiectele complexe, întâlnirile virtuale sunt mai problematice decât o întâlnire fizică pentru brainstorming sau doar pentru a aşterne idei pe hârtie. De asemenea, îi lipsesc interacţiunile sociale cu echipa ei. Acele Happy Hours digitale pe care compania ei le organizează pentru a menţine optimismul sunt în mare parte ciudate, spune ea.
Aceste dezavantaje ar putea fi ceea ce şeful de la Goldman Sachs, David Solomon, a avut în vedere atunci când a respins ideea că angajaţii băncii de investiţii vor continua să lucreze de acasă după ce pandemia s-a terminat. „Nu este noul normal”, a spus Solomon într-o conferinţă recentă. „Este o aberaţie pe care o vom corecta cât mai curând posibil”. Comentariile lui Solomon se izbesc de cultura pe care o creează companii precum Microsoft, Twitter şi Facebook, care cred că lucrul de la distanţă va deveni o opţiune permanentă pentru o mare parte sau pentru toţi angajaţii lor.