Proiectul de modificare a legii evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală domină clasamentul infracţiunilor pentru care sunt cercetate societăţile comerciale în România. Este urmată în top de înşelăciune, spălare de bani, constituire de grup infracţional organizat, infracţiuni privind drepturile de autor sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În cei 20 de ani de avocatură de business (dintre care 10 de drept penal), am remarcat tendinţa autorităţilor de a da o tentă penală unor operaţiuni  comerciale fireşti. Aşa că, înainte de a prezenta succint câteva aspecte relevante despre proiectul de modificare a legii evaziunii fiscale, nu strică să reamintesc  că şi în cazul persoanelor juridice există prezumţia de nevinovăţie.

În practica judecătorească trebuie să existe o conexiune între infracţiunea săvârşită şi activitatea persoanei juridice, ce trebuie dovedită de organele judiciare. De asemenea, conexiunea trebuie sa derive din obiectul  de activitate sau  din  interesul urmărit de persoana juridică,  care trebuie să profite persoanei juridice, ori fapta sa fie săvârşită în numele persoanei juridice de persoane care au acţionat în numele său.

La sesizarea  Înaltei Curţi,  Curtea Constituţională a respins recent obiecţiile de neconstituţionalitate formulate împotriva proiectul de modificare a legii evaziunii fiscale (proiect iniţiat la sfârşitul anului 2017 şi adoptat de Camera Deputaţilor în decembrie 2020). Aşadar, se aşteaptă ca noile modificări să fie promulgate de  Preşedintele României şi să intre în vigoare cât de curând.

Principalele modificări constau în:

• Prevederea amenzii alternativ cu închisoarea  pentru infracţiunea de evaziune fiscală  şi pentru infracţiuni le conexe (de ex. stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la buget  ori compensări datorate bugetului)).Dacă în cursul procesului penal, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, se poate aplica amenda. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, se aplică tot  amenda.
• Aşadar, în cazul acoperirii prejudiciului de până la 100.000 de euro legiuitorul a creat o facultate instanţei de a aplica pedeapsa cu amenda, în timp ce în situaţia în care prejudiciul e în cuantum de până la 50.000 de euro şi a fost acoperit, instanţa este obligată să aplice pedeapsa cu amenda.
• Introducerea  unei cauze cauză de nepedepsire, astfel că nu va fi pedepsit cel care a săvârşit infracţiunea de evaziune fiscală dacă în cursul procesului penal, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, va achita prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, plus dobânzi şi penalităţi este acoperit integral. Această prevedere reprezintă un beneficiu pentru ambele părţi, deoarece pentru cel acuzat procesul penal va înceta, iar statul va fi despăgubit cu o sumă considerabil mai mare decât prejudiciul creat iniţial.

Noua lege prevede şi că această cauză de nepedepsire va produce efecte in rem, adică se va aplica tuturor inculpaţilor, chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului. Prevederea aceasta are  o importanţă majoră, mai ales că, de cele mai multe ori, administratorii persoanelor juridice erau condamnaţi pentru evaziune fiscală, deşi entitatea acoperise integral prejudiciul (întrucât se considera,  că această cauză de nepedepsire avea caracter personal). Altfel spus, nu doar recuperarea prejudiciului este relevantă, ci şi o atitudine activă, personală a inculpatului, de a înlătura consecinţele infracţiunii săvârşite.

În concluzie, acest proiect de lege aduce o „relaxare” a regimului sancţionator prin introducerea pedepsei amenzii alternativ la pedeapsa închisorii. Mai mult, este benefic şi din prima faptului că  introduce  cauza de nepedepsire, ce are ca scop, în special,  facilitarea recuperării prejudiciului de către stat.

Advertorialele publicate pe zf.ro sunt marcate cu (P), Articol cu conţinut publicitar, Advertorial sau Opinia Specialistului.