Celebrul plan PNRR: peste 5 mld. euro pentru administraţiile locale. Emil Drăghici, Asociaţia Comunelor din România: Cea mai mare problemă a mediului rural din România este educaţia, care trebuie tratată diferit
♦ Allen Coliban, primarul Braşovului: Aproape toate administraţiile locale din România plătesc penalizări pentru neatingerea ţintelor deşeurilor. Noi am putea accesa fonduri pentru managementul deşeurilor.
Guvernul propune alocări de peste 5 mld. euro prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pentru administraţiile locale din România, pentru reducerea decalajelor regionale şi a disparităţilor între mediul rural şi mediul urban.
În documentul publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu se face însă o distincţie clară între fondurile alocate mediului urban şi mediului rural, iar o alocare disproporţionată către zona de urban, aşa cum au mai fost în trecut la programele de dezvoltare locală, ar adânci mai mult fractura dintre oraşe şi zona rurală, este de părere Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
„Mi-ar fi plăcut să văd foarte clar care sunt sumele care vor merge către zona rurală. Aşa la en-gros veţi vedea că nu rezultă acest lucru şi noi ne dorim foarte mult ca în orice program de finanţare să se vadă foarte clar care sunt sumele alocate mediului rural, nu numai pe PNRR, ci pe orice alt fond, pentru că se constată că fără doar şi poate de la an la an creşte prăpastia pe nivel de dezvoltare între urban şi rural.
Guvernul propune o alocare de 4 mld. de euro către un fond de rezilienţă pentru localităţi. Principalele obiective ale acestui fond sunt creşterea coeziunii teritoriale şi dezvoltarea urbană durabilă, se arată în documentul citat. Pentru zonele urbane, condiţia accesării fondurilor este ca cel puţin 20% din alocare să meargă către proiecte pentru calitatea aerului şi minimum 10% din proiecte să fie legate de digitalizare.
Allen Coliban, primarul Braşovului, a spus pentru ZF că principalele proiecte discutate de administraţia locală din Braşov pe tema PNRR au fost legate de gestionarea deşeurilor şi a transportului ecologic, cum ar fi trenul metropolitan sau achiziţia de tramvaie şi troleibuze. „Am fost alături de colegi la dezbateri şi consultări cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Noi am ridicat problema situaţiei deşeurilor. Aproape toate administraţiile locale din România plătesc penalizări pentru neatingerea ţintelor. Noi am putea accesa fonduri pentru managementul deşeurilor“, a spus Allen Coliban.
Emil Drăghici a mai spus că principala problemă a mediului rural este legată de educaţie şi este nevoie de diminuarea numărului de elevi din clase.
„Una din marile probleme este aceea că educaţia din mediul rural trebuie tratată în mod diferit. Numărul de copii la clasă trebuie să fie mai mic şi finanţarea să fie asigurată per clasă şi nu pe elev. Aceasta este cererea majoră – diminuarea numărului de elevi la clasă“, a spus Emil Drăghici.
În document este menţionat vag ca obiectiv al fondului de 4 miliarde de lei „asigurarea accesului elevilor la serviciile de educaţie“ pentru zona rurală şi infrastructura sportivă – terenuri de fotbal, handbal, baschet etc.
Guvernul mai propune o alocare de 400 milioane de euro pentru „crearea unei scheme de granturi pentru Grupurile de Acţiune Locală. (...) Proiectele vor viza intervenţii dezvoltate local, dar mai ales dintr-o paletă de proiecte standard, uşor de replicat şi care respectă priorităţile PNRR: tranziţie verde şi digitală, asociere, dezvoltare socioeducaţională a zonelor şi dezvoltare comunitară.“
Pentru căinele de bătrâni şi alte proiecte de infrastructură socială se propune o alocare de 250 mil. de euro şi pentru promovarea şi dezvoltarea turismului o alocare de 400 mil. lei. În document se mai propune o alocare de 120 mil. euro pentru piste de biciclete şi alte forme de încurajare a transportului nemotorizat.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat săptămâna aceasta Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), cu care guvernul a merge la negocieri la Bruxelles pentru a lua cei 28 de mld. de euro alocaţi României din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Jumătate din aceşti bani reprezintă împrumuturi la dobânzi mici garantate de Comisia Europeană, iar jumătate reprezintă granturi, care vor fi constituite din noi taxe la nivelul Uniunii Europene. Proiectele trebuie finalizate în totalitate cel puţin până la finalul lui 2023 şi banii trebuie cheltuiţi cel mult până la finalul lui 2026.