ALEPH STORY: Spune-mi în ce judeţ lucrezi ca să-ţi spun ce salariu ai. Topul salariilor pe judeţe. O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

Ziarul Financiar 24.03.2021

O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct ZF, şi Ioana Răduca, head of content Aleph News – ŞTIU.

 

Dana Ciriperu: Topul salariilor pe judeţe. Unde sunt cei mai bine plătiţi angajaţi?

Ioana Răduca: Evident în Bucureşti, dar asta nu cred că mai e o surpriză pentru nimeni. După Bucureşti urmează Clujul, din nou, nici aici nu cred că e o surpriză, şi îşi face loc şi Iaşiul, timid, dar îşi face loc. Surprinzător, potrivit datelor de până la această oră, judeţe foarte apropiate unul de celălalt au diferenţe foarte mari. Vorbeam despre Iaşi, la Iaşi stăm foarte bine la capitolul salarii bune, salarii mari, de 10.000 de lei, dar Vasluiul care e cumva lipit de Iaşi nu se poate bucura de o astfel de poziţie privilegiată. În Vaslui sunt l afel de puţine salarii mari ca în Mehedinţi.

 

Dana Ciriperu: Salarii mari, aşa cum ai zis şi tu, vorbim de salarii de peste 10.000 de lei. Vorbeai despre Iaşi, câţi angajaţi din Iaşi câştigă peste 10.000 de lei?

Ioana Răduca: În toată ţara sunt 28.000 de oameni care câştigă peste 10.000 de lei. Important mi se pare să spunem că foarte mulţi dintre aceştia nu vin din sectorul privat, cei mai bine plătiţi angajaţi la această oră şi statistic vorbind şi numeric sunt ai statului. În Iaşi sunt câteva sute de angajaţi.

 

Dana Ciriperu: Spuneai de discrepanţa dintre judeţe. Asta se vede foarte clar şi în evoluţia cifrelor d efaaceri ale companiilor pe acele judeţe. Ce este interesant, tot ai vorbit de Iaşi, este faptul că Iaşiul ca şi putere a companiilor nu se află în top 10 cele mai mari judeţe după cifra d efaaceri a companiilor.

Ioana Răduca: E adevărat, dar la fel ca şi Clujul, Iaşiul a venit din spate şi e hub la capitolul IT. Din ce în ce mai multe firme de IT se stabilesc acolo ceea ce înseamnă salarii foarte mari, pentru că ştim că în acest domeniu nu sunt deloc de neglijat veniturile şi asta a dezvoltat oraşul.

 

Dana Ciriperu: Exact. Până la urmă şi asta contează, dincolo de structura industrială a judeţului şi profilul angajaţilor, pentru că Iaşiul ca şi număr de companii, ca şi dimensiune a businessului, nu e foarte mare, e cumva în liga secundă din business, dar la salarii sunt câteva sute de angajaţii care câştigă 10.000 de lei brut în fiecare lună, pentru că e specializarea aceasta a Iaşiului, pe care cred că o şi doresc cei de acolo. Să se specializeze Iaşiul în zona de IT. Ai spus tu de Cluj, unde e la fel. 

Ioana Răduca: Timişul stă foarte bine la capitolul salarii. Sunt câteva firme mari, nu multe, şi nu doar din zona de IT, să ne aducem aminte de Continental, unul din cei mai mari jucători din zonă, care produce componente pentru maşini de lux, susţine industria auto, care chiar dacă e în picaj nu este închisă în prezent. Este o firmă care are ani de activitate în spate şi care cel puţin din ceea ce se vede din afară, îşi diversifică în fiecare an portofoliul şi care parre să fi rămas neatinsă cumva de criza adusă de pandemie.

 

Dana Ciriperu: Da, ei au venit în zona de producţie iniţial, apropo de Timiş unde cumva partea asta de componentă de producţie, industrială şi partea de tehnologie cred că se îmbină cel mai bine la nivelul judeţelor de top. Au şi parte de parcuri logistice.     

Ioana Răduca: Pe asta au şi mizat.

 

Dana Ciriperu: Au şi parte de parcuri logistice şi centrele de dezvoltare şi Continental e un exemplu.    

Ioana Răduca: Lăsăm puţin la o parte acest exemplu. Eu recitesc topurile cele mai mari salarii în anumite judeţe şi judeţele cu cele mai mari salarii. Să îmi spui dacă tu găseşti o similitudine, dincolo de ceea ce punctai deja.

Topul cu cele mai mari salarii: pe locul unu este Bucureşti, apoi Cluj, Timiş, Ilfov, Iaşi, Braşov. Şi acum topul amărâţilor, să spunem aşa, adică acolo unde numărul salariilor mari e foarte mic: Mehedinţi, Caraş-Severin, Ialomiţa, Vrancea, Tulcea. Ce-ţi vine în minte, Dana, prima oară?

 

Dana Ciriperu: Îmi vine în minte fix harta de business a României raportat la cifrele de afaceri. Judeţele sărace, care nu au investiţii de niciun fel, nu doar străine, ci şi în zona companiilor antreprenoriale, sunt foarte jos şi în topul acesta al salariilor mari, pentru că atâta timp cât acolo nu există industrie, niciun fel de dezvoltare, ele vor rămâne mereu acolo. Îmi amintesc că la un momenta dat, cel mai mare angajator din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi era fie spitalul judeţean, fie un centru de asitenţă socială din municipiu sau judeţ. Nu găseai pe listă decât pe locurile 5-6 companii.

Ioana Răduca:  Ce spuneam eu mai devreme, cele mai mari salarii în România, din păcate, la acest moment sunt la stat. Spun din păcate pentru că nu e întotdeauna un raport foarte clar între performanţă şi salariul pe care îl încasează la final de lună mulţi dintre angajaţii statului.

Aş mai remarca ceva la aceste topuri. Dacă te uiţi la judeţele cu salarii mari puţine,o să vezi că acolo nu prea sunt centre universitare puternice. Adică Mehedinţi, Caraş-Severin, Ialomiţa, Vrancea, Tulcea nu sunt zone cu tradiţie universitară. Spun asta pentru că astăzi citeam un studiu pe care l-au făcut cei la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, care arată că în ultimul an Clujul a pierdut foarte mulţi bani din principa faptului că studenţii nu mai merg fizic la universitate şi fac cursuri online. Au calculat şi este vorba despre o pierdere lunară de aproximativ 33 de milioane de euro. Mi se pare fparte mult, şi este doar suma pe care o pierd pentru că nu mai vin doar studenţii. Studiul merge şi mai departe şi arată că vizitatorii studenţilor mai aduceau undeva la jumătate din această sumă lunar. Este o sumă deloc de neglijat pentru un oraş şi care arată că nu doar faptul că ai universitatea aproape şi poţi lua resursă umană în companii ci că viaţa oraşului este susţinută de aceşti oameni care trebuie să doarmă, să mănânce, să se distreze, să achiziţioneze bunuri. Din păcate noi facem puţine calcule de genul acesta şi nu vedem cum se leagă lucrurile între ele.