Opinie Dan Luca: Acum se joacã apartenenţa României la UE!

Autor: Dan Luca 25.03.2021

În maxim 10 ani Uniunea Europeană va avea un nucleu dur, care va cuprinde doar ţãrile care au adoptat moneda comună europeană euro. Se poate ca în acest orizont de timp sã avem un buget euro al acestor ţãri.

Din cauza crizei actuale, existã o accelerare a integrãrii europene (un exemplu deosebit de vizibil este cel al politicii de sãnãtate). Chiar dacă funcţionarii europeni să întâlnesc mai mult prin parcuri sau în spaţiul virtual, există o dinamică fantastică a politicilor europene.

Deşi a aderat la UE de mai bine de 14 ani, România nu are un plan realist de a adera la zona euro. Scopul acestui articol este de a da un semnal, acela că aderarea la euro nu trebuie sã aibã doar o componentã economicã, ci în special una politicã. Se poate intitula chiar „a două aderare la UE”.

În februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã rezultatul dorit este o adâncire şi o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE şi Franţa… Guvernul German are că prioritate consolidarea zonei euro. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: Nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

Tratatul de la Aachen a fost semnat de Franţa şi Germania în ianuarie 2019. Franţa şi Germania vor avansa probabil ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului buget euro la nivelul eurozonei. Iar pe culoarul federalist european este aşteptatã şi revigorarea Uniunii Benelux. Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni zic cã ce au semnat ei în 1944 a fost de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale…

Pe 24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro...

Întrebat pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă succesului pieţei interne şi a monedei unice, comisarul european Thierry Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric.

Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuală formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intră în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã, ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. În 10-20 de ani, Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem acum 47 de ţãri...

Da, aderarea la moneda comună este complexă şi greu de obţinut. Dar intrarea în Uniunea Europeană a fost mult mai complicată şi obţinută în condiţii diferite mult mai dificile ca acum...

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, criteriile de la Maastricht: inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiză unor indicatori precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare, aşa-zisă convergenţă juridică.

Ca ţară membră a Uniunii Europene, România poate să îşi joace rolul mult mai pronunţat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică europeană.

Avem chiar şi un paradox în România, deşi bugetul european reprezintã doar aproximativ 1% din bugetul ţãrilor membre. Exitã emoţii în România pentru neadaparea bugetului european pentru 2021 (aprobat desigur în decembrie 2020), dar prea puţin se analizeazã faptul cã bugetul naţional nu s-a finalizat decât în martie 2021...

Avem o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007. Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din interiorul UE. Este nevoie de un consens naţional real şi viziune politicã pentru un proiect FUNDAMENTAL de aderare a României la zona euro.

 

Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.