Cum arată PNRR în energie: România trebuie să se concentreze pe proiectele mature, nu să-şi facă liste de dorinţe

Promovarea proiectelor descentralizate de pro­du­ce­re a energiei alături de reabilitarea clădirilor sunt câte­va dintre ideile bune din Planul Naţional de Relansare şi Re­zilienţă (PNRR), pe zona de energie. Restul însă par mai degrabă o listă de dorinţe cu semnatar necunoscut în con­tex­tul în care toate proiectele din PNRR trebuie să fie gata în 2026 pentru a lua bani europeni. Prin PNRR România nu îşi asumă nicio ţintă privind eliminarea cărbunelui, una din­tre problemele majore de rezolvat din ener­gie, astfel că şi proiectele destinate acestei tranziţii lip­sesc. Grecia, de exem­plu, şi-a asumat anul 2028, măsu­rile pe energie incluse în PNRR-ul elen creând parţial condiţiile pentru această tranziţie.

„PNRR-urile nu sunt planuri salvatoare pe termen lung, ci un lucru foarte specific pentru că banii vor veni nu­mai pentru proiectele care în 2026 sunt gata. Singurele in­ves­tiţii care vor lua aceşti bani sunt cele care pot începe mâi­ne“, spune Sorin Elisei, director în cadrul practicii spe­cia­lizate în industria de energie şi resurse naturale din cadrul Deloitte.

Pe zona de energie regenerabilă şi eficienţă energe­ti­că, Ro­mânia speră la 1,3 mld. euro, pentru renovări cu focus pe eficienţa energetică, dar care ar rezolva şi situaţia clă­di­rilor cu risc seismic, se doreşte atragerea unor fonduri de 2,2 mld. euro, alte 600 mil. euro urmând să vină pe proiecte le­gate de dezvoltarea infrastructurii de gaze în amestec cu hidrogenul şi alte gaze verzi.