ALEPH STORY: Iohannis şi Cîţu au aniversat la televizor eşecul statului român în sectorul medical: 100 de ani de Institutul Cantacuzino care nu mai produce niciun vaccin. O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

Ziarul Financiar 01.04.2021

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar, şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

 

Cristian Hostiuc: Astăzi vorbim despre aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Cantacuzino. I-am văzut pe toţi acolo, preşedintele, premierul.

Felix Drăghici: El aniversa pentru că este şi ziua lui. E o treabă să fii născut pe 1 aprilie.

 

Cristian Hostiuc: Ridicăm o şampanie, ca să spunem aşa, şi sărbătorim 100 de ani de la la înfiinţarea Institutului Cantacuzino, care nu mai funcţionează, adică nu mai produce vaccinuri. Adică este o situaţie în care nici nu ştii dacă să râzi, să critici. Este o situaţie absurdă.

Felix Drăghici: E o fabrică de împachetat fum care funcţionează şi trebuie să funcţioneze şi evident că are nevoie de cei care „tămâiază”. Iar tămâietorii sunt de această dată Iohannis şi Cîţu, oameni. Oamenii din oraş le lipsesc evenimentele sociale, nu se pot duce la meeting împotriva guvernului aşa că s-au dus la aniversarea Institutului Cantacuzino.

 

Cristian Hostiuc: Sunt mii de case în Bucureşti care au 100 de ani, de ce nu se duc acolo să aniverseze?

Felix Drăghici: Casele de 100 de ani se dărmână pe strada Caragiale, fără să aibă autorizaţie finală.

 

Cristian Hostiuc: Chiar mă întrebam de ce s-au dus acolo, într-o situaţie absurdă, şi al doilea lucru, noi trăim în continuare în trecut. În loc să avem o fabrică nouă de vaccin, medicamente, preşedintele şi premierul să se ducă la fabrici care s-au inaugurat şi care se deschid în această perioadă, se duc la ceva al trecutului, care nici nu mai funcţionează.

Felix Drăghici: Tu faci referire la strategie naţională în multe domenii. Şi aici probabil ar trebui să ne ducem spre învăţământ, pentru că acolo ar trebui să vină forţa generatoare, aşa cum marile insitute inovatoare sunt susţinute de universităţi celebre de la Oxford. Pentru că doar aşa funcţionează, în tandem, sistemul, şi vedem încă odată că ungurii mizează foarte inteligent pe acest plan de rezilienţă şi reconstrucţie naţională, cu adevărat. Pentru că ei se duc şi iau 30% din bani şi spun „avem în plan să ducem Universitatea din Budapesta în top 50 din Europa”. În momentul în care ai top 50 universităţi din Europa, cu mulţi studenţi din afara ţării, trebuie să le oferi şi locuri de muncă şi atunci ar avea sens să ai Institute de Cercetare. Pentru că în România există tot felul de exemple individuale, am văzut acum două săptămâni că cercetătorul numărul unu în America, în 2020, a fost un român care venit din sistemul de învăţământ românesc, unul prost cum este el, însă, care nu a avut nicio şansă, nici un culoar aici. Şi atunci, dacă ne-am duce la proiectul ăsta probabil că am avea răspunsuri. Momentan însă ştim că profesorul Cantacuzino a avut un rol determinant în înfiinţarea Loterieri Române, pentru că din banii de acolo era sprijinit programul naţional pentru tuberculoză. Adică lucrurile aveau un anumit sens acum 100 de ani. Atunci lucrurile aveau sens şi oamenii făceau, dar noi nu am continuat, a existat această pauză comunistă în care noi practic ne-am despărţit de istoria noastră. În acest moment suntem într-o fază de recreere, recreare de fapt.

 

Cristian Hostiuc: Uite ce zice Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, producător de medicamente generice din România. „De zece ani semnalizez faptul că politicienii şi liderii de opinii din medicină, pe statele de plată ale importatorilor fac tot ce se poate să reducă competitivitatea fabricilor de medicamente din România. Toate acţiunile lor au culminat cu închiderea producţiei de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, fapt care în 2021, privind acum, din pandemie, poate fi considerat act de sabotaj asupra intereselor României.” El spune mai departe „în loc să se  ducă preşedintele şi premierul să aniverseze ceva care...

Felix Drăghici: O construcţie reală. Ei comemorează de fapt.

 

Cristian Hostiuc: Da, comemorează. „(...) mai bine ar da 20 de milioane de euro să se facă o fabrică nouă de vaccin în România”.  

Felix Drăghici: Totul se reduce la investiţii şi totul se reduce la gândire, la strategie. Noi vedem acum, probabil că şi cei care ies în stradă la finalul zilei asta simt, un mod de guvernare empiric, „om trăi şi om vedea”, „vedem noi ce facem”, ieşi să spui asta, pentru că în fiecare zi trebuie să ţii lumea ocupată. Ori, la finalul zilei nu are cum să nu se vadă stilul ăsta aşa pompieristic în care dai foc dimineaţa şi seara ieşi să stingi focul să arăţi că România merge mai departe.

 

Cristian Hostiuc: Închei cu Dragoş Damian, că până la urmă el vorbeşte fiind un expert, fiind medic şi conduce o fabrică de medicamente. „La 100 de ani de la fondarea Institutului Cantacuzino, în loc să aruncăm 3 miliarde de euro din PNRR în toate direcţiile inutile, cel mai bun act de recunoaştere a tradiţiei din industria farmaceutică din România este să se ducă mai departe moştenirea Institutului şi să se construiască o fabrică nouă de vaccinuri.” El aşa spune.

Felix Drăghici: Ar fi în firea lucrurilor pentru că totuşi, el a fost construit ca Institut de siguranţă naţională. Totuşi, într-o anumită zonă dintr-asta, avem legătură militară cu războiul, însă, premierul Tudose când a dus militarii acolo a vrut să facă ordine, în mintea lui, un premier fără card şi care nu lucrează cu băncile, şi-a imaginat că militarii vor da ordine şi dintr-odată vor sări vaccinuri în curtea  Institutului Cantacuzino. Iată, surpriză, după patru ani nu a răsărit nimic, doar o nouă sărbătoare, s-a ridicat şampania, la mulţi ani domnului Câţu, la mulţi ani România.