Noi măsuri pentru pacienţii COVID: Număr mai mare de paturi ATI, operaţii amânate, noi centre deschise

Spitalele de pacienţi cronici vor primi urgenţe, au fost găsite noi paturi pentru cazurile grave COVID-19, se amână operaţiile care nu sunt urgente şi apar noi centre pentru îngrijirea bolnavilor în stadii uşoare sau medii, a anunţat, duminică, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a spus că deşi s-a vorbit des despre locurile la ATI, discuţia a fost doar despre o cifră la nivel naţional, ministrul subliniind faptul că transportul pacientului critic este riscant, aceasta fiind o soluţie aplicată doar acolo unde nu există alternative.

El a făcut apel la importanţa folosirii la maxim a bazei materiale şi a resursei umane calificate peste tot acolo unde există.

„Efortul nostru merge în special către marile oraşe, acolo unde în general există baza materială şi resursa umană pentru îngrijirea pacienţilor”, a spus ministurl Sănătăţii.

În ultimele 48 de ore s-au stabiit trei măsuri pentru a veni în sprijinul pacienţilor COVID-19, dar, în acelaşi timp, să nu fie afectaţi nici ceilalţi pacienţi, cu patologie non-COVID..

„Prima dată am mers către spitale la care ne-ar fi plăcut să nu trebuiască să apelăm până astăzi. Am mers pentru suplimentarea paturilor către spitale cu tradiţie în tratamentul bolilor cronice, am mers către Spitalul Fundeni, către Institutul Clinic Fundeni şi avem acolo 70 de paturi cu oxigen şi 14 paturi de terapie intensivă care sunt fie disponibile deja, fie în pregătire. Am mers către Institutul Oncologic Bucureşti şi avem un număr de 5 paturi de Terapie Intensivă şi alte 5 paturi pentru terapie acută care sunt disponibile la IOB. Încă 35 de paturi la Spitalul Colentina, 2 paturi de ATI la Spitalul Gerota, la Colţea – 16 paturi cu oxigen. Avem, de asemenea, o creştere a numărului de paturi avizate în unităţile mobile ale spitalelor cu experienţă în tratamentul pacienţilor cu COVID-19 precum Nasta, Victor Babeş. Vorbim de o creştere de la 8 la 12 paturi la fiecare maşină şi vorbim de asemenea, despre creşterea la 45 a paturilor de Terapie Intensivă de la Spitalul Pantelimon.
Începând de mâine, vom avea, de asemenea, 12 paturi în plus la Victor Babeş, în Bucureşti. Aceasta este prima măsură pe care am luat-o în ultimele 48 de ore”, a spus Voiculescu.

O a doua măsură este regândirea şi optimizarea fluxurilor medicale, care are două obiective. În primul rând reducerea presiunilor de pe UPU.

„Pe lângă cifrele pe care le vedem în fiecare zi sau la cifrele pe care le vedem în fiecare zi de pacienţi internaţi la Terapie Intensivă, trebuie să adăugăm pacienţi care se află câteodată mai mult decât ar trebui în UPU. Pentru a degreva UPU vom încerca lărgirea centrelor de evaluare şi deschiderea de noi centre de evaluare pentru forme non-severe. Este un efort în care vom fi sprijiniţi de Spitalul Monza, de Spitalul Victor Babeş, de Spitalul Ilfov şi sperăm de Centrul de la Caraiman. Al doilea obiectiv al regândirii şi optimizării fluxurilor medicale este acela al redirecţionării urgenţelor de patologie non-COVID către alte spitale care până în prezent nu au oferit îngriire de urgenţă. Cu alte cuvinte, anumite spitale de cronici, care au baza materială şi baza umană şi resurse pentru a oferi îngrijire urgenţelor va trebui un efort din partea acestor spitale pentru specialităţi precum Ortopedie, ORL, Urologie, Chirurgie şi aşa mai departe”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Ministrul a spus că în acest caz, al spitalelor de cronice, reprezentanţii MS se uită, în primul rând la Bucureşti, dar şi la alte judeţe.

Ministrul Sănătăţii a solicitat, de asemenea, o implicarea mai puternică a reţelelor de spitale MAI, SRI, MApN, Transporturilor, spunând că este sigur că aceste unităţi medicale vom sări în ajutor, mai ales că o bună parte dintre ele s-au implicat deja în gestionarea acestei pandemii.

A treia măsură este aceea a concentrării în perioada următoare pe ceea ce este „exigenţa momentului”, şi anume îngrijirea pacienţilor COVID-19. Asta ar putea însemna amânarea unor operaţii.

„Ete vorba de operaţii elective, a unor proceduri elective. Asta ar putea să însemne că anumite spitale, respectiv anumite secţii, anumite resurse, o anumită parte a resursei umane vor fi concentrate către tratamentul pacienţilor COVID-19. Evident, asta vine cu un cost. Evident sunt costuri care ţin nu doar de ceea ce sistemul sanitar face în mod obişnuit, ci şi costuri pentru cei care deja au avut de suferit de pe urma acestei pandemii. Avem o grijă deosebită pentru pacienţii non-COVID şi de asta în ultimele luni, prin modificarea Ordinului 555 am încercat să definim fluxuri separate pentru îngrijirea pacienţilor non-COVID peste tot acolo unde a fost posibil. Facem acest lucru în continuare. În acelaşi timp, solicitarea noastră către toate spitalele este de a contribui la acest efort masiv pentru a putea gestiona acest ultim val, sperăm, acest ultim val care va pune o asemenea presiune asupra sistemului medical”, a mai spus Voiculescu.

Acesta a ţinut să precizeze că, la fel ca şi în alte ţări, sistemul medical nu poate duce pe umerii săi singur această povară a pandemiei şi este nevoie de ajutorul fiecărui român şi de aceelerarea vaccinării.

„La fel ca şi în celelalte ţări care au fost copleşite de explozia numărului de cazuri grave, ne confruntăm cu limite şi limitele nu ţin atât de investiţii, de resursa financiară, cât în special de resursa umană. Mai pe româneşte, nu putem să tragem la infinit de aceiaşi oameni, avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre dumneavoastră. Avem nevoie să evitai aglomerările, să purtaţi masca, să rămâneţi în casă, dacă nu este esenţial să ieşiţi. Avem nevoie de măsuri de igienă, precum spălatul pe mâini şi mai presus de toate avem nevoie ca oamenii să se vaccineze. Avem cu toţii nevoie de vaccinare a unei părţi cât mai mare a populaţiei în perioada imediat următoare. Am avut discuţii cu toţi cei care pot lua decizii în statul român. Am avut, de asemenea, discuţii cu CNCAV. Am cerut accelerarea ritmului de vaccinare. Vom avea în perioada imediat următoare destule vaccinuri pentru toată lumea”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Potrivit lui Vlad Voiculescu, prin respectarea măsurilor de protecţie „câştigăm timp pentru vaccinare”, iar dacă vom reuşi să ne vaccinăm vom avea într-un termen relativ scurt, de o lună şi jumătate – două un număr semnificativ de oameni care fie au trecut prin boală, fie au fost vaccinaţi.

„Asta va însemna că acesta va fi fost ultimul val care să necesite un anumit nivel de restricţii, de protecţie şi toate celelalte lucruri pe care niciunul dintre noi nu le îndrăgeşte, dar care sunt necesare pentru a respecta prioritatea zero, aceea de a salva vieţi”, a mai spus Voiculescu.