Investiţi în România! Nasul Roşu se pregăteşte să deschidă a treia epicerie din Capitală şi vrea să extindă capacitatea fermei ecologice

♦ Businessul a ajuns la afaceri de 4,9 mil. lei în 2020, cu o marjă de profit de 9%. ♦ Ferma ecologică de 2 ha cuprinde producţie de fructe, legume, ouă, miere, dar şi o activitate limitată de procesare pentru produse finite. 

Compania Nasul Roşu are în plan deschiderea celei de-a treia epicerii (n.red: concept francez de băcănie) din Capitală, în 2021, în contextul în care producţia fermei ecologice susţine un astfel de plan, a explicat Alina Constantinescu, fondatoare, Nasul Roşu, în emisiunea Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Am încercat să fim cât mai performanţi cu ferma şi să folosim fiecare bucată de teren şi ne-am dat seama că putem avea un plus de producţie care să asigure existenţa celui de-al doilea magazin. Ne-am ţinut anul trecut de acest plan şi l-am deschis. (...) Cred că ne pregătim anul acesta să mai deschidem un magazin tocmai pentru că noi credem că produsele cultivate la fermă ar putea ajunge la mai mulţi consumatori. Tot în zona Sectorului 1 vom merge“. 

Nasul Roşu are în prezent o epicerie în Floreasca, dechisă încă din 2017, şi una în Pipera, pe care compania a inaugurat-o în vara anului trecut, în plină pandemie – fiind un plan calculat anterior. 

„Am fost mai optimişti în ceea ce priveşte a doua epicerie, a fost şi un context deosebit pentru că am deschis în august anul trecut, ne-a prins pandemia, iar Pipera este o zonă aparte în sensul în care nu poţi atrage acolo din tot Bucureştiul şi nici nu am promovat intens locaţia şi s-a văzut, dar recuperăm şi va fi bine. (...) În Pipera trebuie să atragem publicul de acolo, Pipera, Voluntari, Mo­goşoaia“.

Pe rafturile epiceriilor sunt comercializate atât fructele, legumele şi celelalte produse de la Nasul Roşu, cât şi de la alte companii, atât din piaţa locală, dar şi din import. 

„Avem şi produse româneşti, aş spune că jumătate din produsele din interiorul locaţiei provin din România, şi ne-am bucura dacă acest procent a fi din ce în ce mai mare,

ne-am bucura să vedem că produ­cătorii români sunt consecvenţi şi fac o producţie de calitate şi dau dovadă de seriozitate“. 

În ceea ce priveşte produsele aduse de la companii din Italia sau Marea Britanie, fondatoarea a vizitat personal mai mulţi producători ecologici de pe plan extern pentru a face selecţia. 

„În primă fază ne-am uitat la ţările din Europa şi am vizitat majoritatea producătorilor pe care noi îi avem în magazin, vorbesc de cei din Italia, ne-am asigurat că ceea ce produc ei se potriveşte cu aşteptările pe care le aveam noi şi am descoperit că lumea este puţin mai mare decât ferma noastră şi că putem aduce pentru clienţi şi produse precum portocalele“. 

Businessul a plecat de la un hobby, de fapt, în momentul în care Alina Constantinescu s-a mutat alături de soţul ei într-o casă din satul Palanca, judeţul Prahova, care dispunea de un teren generos. În primii ani, o parte din teren a servit drept grădină pentru familia ei, însă an de an a continuat să o dezvolte şi a început să vândă legume şi fructe către apropiaţi. 

Acum, ferma ecologică se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare, iar investiţiile totale derulate pe parcursul a zece ani s-au ridicat la 600-800.000 de euro, în contextul în care cei doi nu au ţinut cont de investiţie „până la un anumit moment“. 

„Undeva în 2015-2016 am început să tatonăm terenul, ne-am dorit să vedem dacă legumele sunt la fel de apreciate de un alt public faţă de cel pe care îl aveam noi, adică părinţi, prieteni. (...) În 2017 aveam un business foarte mic în care eu eram cea care lua comenzi, aveam un ajutor la împachetat şi plecam cu maşinuţa mea roşie şi livram din uşă în uşă în diverse cartiere din Bucureşti, însă am simţit nevoia unui loc în care oamenii să vină să aibă experienţa cu produsele noastre. A apărut acest mic loc din Floreasca în atenţia mea şi am zis de ce nu“

Ferma ecologică a fost dezvoltată ca un ecosistem sustenabil, cu cicluri de producţie care respectă ritmul natural de creştere, ceea ce aduce produse diversificate pe parcursul anului. 

„Spre exemplu, la acest moment producem ceapă verde, salată, kale, mango, spanac, ridichi, usturoi verde, pătrunjel, mărar şi cam tot ce este de sezon“. 

Treptat, în fermă au fost adăugate noi elemente, majoritatea pornind de la dorinţa de a reduce risipa fermei şi a epiceriilor şi din aceea de a completa ecosistemul. 

„O modalitate de a dezvolta ferma a fost să adăugăm şi partea de zootehnie, noi fiind de fapt medici veterinari şi acolo ne-am simţi tmai aproape de ce am studiat, am adăugat în această fermă găini şi gâşte. (...) Găinile sunt pentru ouă care ajung la magazin şi în preparatele noastre şi au devenit foarte apreciate, sunt unele dintre produsele noastre de top“.

Un alt element menit pentru a completa cercul este cel de procesare, unde Nasul Roşu profită de excedentul de legume din anumite perioade pentru a pune pe rafturi şi produse finite realizate în fermă. 

„Am autorizat o mică secţie de producţie aici în fermă, unde procesăm în mod tradiţional şi artizanal legume şi fructe în suc de roşii pastă de ardei kapia, murături, zacuşte şi diverse alte modalităţi pentru a le conserva pentru iarnă. Ne ajută în special în timpul verii, când avem vârful de producţie, iar cei care ne trec pragul sunt în vacanţă şi ne trezim cu multe legume, în special tomate şi trebuie să le folosim“. 

Totodată, ecosistemul fermei cuprinde şi 15 stupi, iar mierea de albine produsă este comercializat tot pe rafturile epiceriilor. 

Compania Nasul Roşu vrea să extindă capacitatea fermei, însă nu are în plan o dezvoltare majoră în acest sens, ci mai degrabă una organică. 

„Vom creşte capacitatea fermei, dar nu foarte mult. Noi suntem condiţionaţi de suprafeţele de teren pe care le avem în folosinţă, avem ferma în spatele casei şi la propriu şi la figurat. Ne-am întins în jurul casei şi dorim ca ferma să nu fie mai departe de casa noastră, ci să ne dezvoltăm prin terenuri tangenţiale cu ferma pe care o avem deja, însă fiind o fermă ecologică este un pas care trebuie studiat pentru că terenul respectiv trebuie să nu fi fost stropit sau tratat“. 

Canalul online a fost unul important pentru Nasul Roşu înainte de inaugurarea primei locaţii fizice, însă acum a evoluat înspre un canal complementar. 

„A rămas un canal de business marginal pentru noi pentru că experienţa este mai împlinitoare într-un magazin fizic unde te poţi inspira văzând oferta, vezi legume şi îţi vin idei. Magazinul online este o extensie acum a magazinelor fizice, unde colegii mei pregătesc comenzi pentru clienţii care vin în magazin de obicei şi care din diverse motive nu mai pot veni pentru o perioadă“. 

În ceea ce priveşte livrările, produsele mai puţin perisabile pot fi trimise de Nasul Roşu în toată ţara, însă cele care trebuie să menţină o anumită temperatură sunt livrate direct şi pot ajunge cel mult până în judeţul Ilfov. 

Nasul Roşu a înregistrat afaceri de 4,9 milioane de lei în 2020, în creştere faţă de 2019, cu o marjă de profit de 9%. În fermă şi epicerii lucrează în total 16 oameni.