Dan Bădin, Deloitte: Impozitul minim pe profit la nivel global, tot mai aproape. Ar putea SUA urgenta demersurile?

Creşterea exponenţială a datoriilor guvernamentale din ultimii ani este tot mai greu de explicat în contextul evoluţiilor economice recente. Chiar şi în cei mai dificili ani, cum ar fi anul izbucnirii pandemiei de COVID-19, au existat domenii profitabile şi companii care au înregistrat câştiguri care nu se regăsesc decât în mică măsură în bugetele ţărilor din care au fost obţinute.

Statele Unite ale Americii preiau iniţiativa

Din acest considerent, revine în actualitate problema taxării echitabile, iar de data aceasta tonul este dat de Statele Unite ale Americii (SUA), prin planul de investiţii anunţat de administraţia Joe Biden, care ar presupune, printre altele, majorarea impozitului pe profit şi eliminarea unor facilităţi acordate companiilor multinaţionale, pentru a asigura finanţarea necesară planului, dar având şi scopul de a limita exodul profiturilor în paradisuri fiscale.

Planul de redresare anunţat de Joe Biden a fost apreciat de reprezentanţii mediului de business american. Dar cum planul de investiţii va veni la pachet cu majorarea impozitului pe profit de la 21% la 28% (după scăderea de la 35% la 21% din timpul administraţiei Trump) şi un impozit minim de 21% pentru profiturile obţinute în altă ţară, ulterior aceştia au reclamat faptul că majorarea taxelor va reduce competitivitatea companiilor americane pe plan internaţional, SUA urmând să redevină ţara cu cea mai ridicată rată a impozitului pe profit dintre marile economii ale lumii.

Ca răspuns la valul de critici, oficialii de la Casa Albă au anunţat reluarea discuţiilor în vederea introducerii unui impozit minim pe profit la nivel global, argumentând că economiile naţionale au tot mai multă nevoie de sisteme fiscale stabile care să genereze venituri capabile să asigure bunurile publice esenţiale în condiţii de criză, şi nu numai, şi care să garanteze că toţi contribuabilii împart corect povara finanţării guvernelor. Preşedintele american a transmis acest mesaj cu ocazia anunţării planului, iar Secretarul Trezoreriei (echivalentul american al ministrului de finante), Janet Yellen, a anunţat, la rândul său, că lucrează cu ţările G20 pentru a conveni asupra unei cote minime de impozit pe profit la nivel global. Ea susţine că o astfel de decizie ar duce la încheierea „cursei de 30 de ani pentru atingerea celui mai redus nivel de impozitare”. La foarte scurt timp, şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au declarat că sunt în favoarea implementării unei măsuri de acest tip, iar preşedintele Băncii Mondiale a anunţat că miniştrii de finanţe din ţările G20 discută, zilele acestea, problema taxării la nivel global, inclusiv pentru serviciile digitale.

Iniţiativele în privinţa taxării, în urma evoluţiilor din economia globală

Preocuparea statelor lumii pentru un sistem de taxare echitabil datează de multă vreme, dar primele acţiuni concrete întreprinse cu scopul de a limita evitarea plăţii taxelor prin transferul profiturilor în jurisdicţii cu un tratament fiscal favorabil datează din 2013, atunci când G20 a trasat OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development) sarcina de a elabora un plan de măsuri pentru a combate acest fenomen. Atunci a apărut BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor) care presupune, în mare, schimbul automat de informaţii între ţări pentru a se stabili unde au fost produse veniturile şi unde ar trebui să fie impozitate. Însă pe măsură ce economia a crescut în complexitate, şi demersurile pentru o taxare echitabilă au necesitat o intensificare.

Astfel, odată cu dezvoltarea economiei digitale, OECD a luat decizia de a continua iniţiativa în privinţa impozitării pe două direcţii (doi piloni), primul fiind axat pe taxarea economiei digitale (îşi propune să aloce o parte mai mare din profiturile globale ale unei multinaţionale din tehnologie către ţările din care obţine venituri), iar al doilea, în continuarea iniţiativei anti-BEPS, către stabilirea unui impozit minim pe profit la nivel global. Însă aceste două direcţii sunt încă în stadiul de dezbatere.

În paralel cu iniţiativa OECD, ONU îşi propune să modifice propria convenţie model, din discuţiile preliminare rezultând că ar dori să mute impozitarea serviciilor digitale către ţările care generează veniturile.

Iniţiativele OECD anti-BEPS au fost, deja, implementate în numeroase jurisdicţii, cu efecte benefice vizibile. Uniunea Europeană a preluat recomandările într-un set de directive (DAC), iar noile reguli s-au dovedit eficiente. În prezent, este în vigoare DAC 6, care presupune raportarea tranzacţiilor cu risc fiscal, iar DAC 7, care are drept scop monitorizarea operaţiunilor din sfera economiei digitale şi reprezintă un pas înainte către taxarea economiei digitale, este în stadiu de proiect.

Conform celor mai recente estimări, statele lumii pierd anual peste 427 de miliarde de dolari din mutarea profiturilor şi averilor personale în paradisuri fiscale. Statele care pierd cele mai mari sume sunt SUA (aproape 90 de miliarde de dolari pe an), Marea Britanie, Germania, Franţa şi Brazilia. Din cele 427 de miliarde de dolari, raportul State of Tax Justice 2020, realizat pe baza datelor din raportările ţară cu ţară publicate de OECD, subliniază că 245 de miliarde de dolari sunt pierduţi direct din cauza eludării taxelor de către companii, iar diferenţa este reprezentată de impozite aferente averilor personale. Deşi cea mai mare parte a pierderilor este înregistrată de ţările bogate, aceste practici fiscale afectează mai mult ţările cu venituri mai reduse. Acestea din urmă pierd echivalentul a 5,8% din veniturile fiscale totale pe care le colectează în mod obişnuit din cauza practicilor de evitare a plăţii taxelor, în timp ce pierderile ţărilor cu venituri mari se ridică la doar 2,5% din total.

Conform studiului, ţările bogate sunt, în acelaşi timp, şi responsabile pentru aceste pierderi (98%), iar principalele jurisdicţii favorizante sunt Insulele Cayman (generează 16,5% din pierderile fiscale globale – echivalentul a 70 de miliarde de dolari), Marea Britanie (10%), Olanda (8,5%), Luxemburg (6,5%) şi SUA (5,53%).

Consensul internaţional devine realizabil

Aşadar, este evident că problema există, că marile puteri economice sunt conştiente de necesitatea rezolvării ei, dar demersurile sunt greoaie din cauza complexităţii tot mai ridicate a modului de organizare a afacerilor, în special a celor din sfera digitală, şi a consensului politic dificil de obţinut.

Cu toate acestea, se pare că disensiunile care existau până la sfârşitul anului trecut în OECD cu privire la cei doi noi piloni în sfera impozitării la nivel internaţional (taxarea economiei digitale şi impozitul minim global) par să se atenueze, SUA rămânând, în timpul mandatului preşedintelui Trump, singurul opozant major. Recentele iniţiative ale administraţiei Biden par că sunt aliniate cu cele ale partenerilor din OECD, însă este de aşteptat ca acestea să întâmpine rezistenţă chiar din interior şi rămâne de văzut daca forma finală a planului, care trebuie aprobată de Congres, va rămâne consecventă principiilor enunţate iniţial.

În ultimă instanţă, OECD nu are rol de reglementare la nivel internaţional, documentele şi principiile emise de organizaţie reprezentând recomandări care trebuie adoptate în legislaţiile locale – spre exemplu, în legislaţia UE, cum s-a întâmplat de multe ori până acum – pentru a fi implementate. Consensul este greu de obţinut şi în UE, având în vedere că orice iniţiativă legislativă referitoare la sistemul de taxare trebuie să întrunească acordul tuturor celor 27 de state membre, aspect care întârzie luarea deciziilor în această privinţă. În SUA, sistemul este ceva mai flexibil, dar rămâne de văzut în ce formă se va implementa planul anunţat de Joe Biden şi dacă acest demers va reprezenta un model care va fi urmat şi de alte state influente din punct de vedere economic la nivel global. Totuşi divergenţele s-au diminuat, aspect la care se adaugă şi faptul că bugetele statelor devin tot mai dezechilibrate şi cresc astfel şansele ca noile principii ale taxării internaţionale, care ar aduce resurse bugetare suplimentare, să fie adoptate în următorii ani.

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România