(P) Urbanizarea accelerată ne provoacă să construim oraşul digital

Autor: Publicitate 09.04.2021

Oraşele viitorului vor fi digitale sau se vor sufoca lent sub efectul procesului global de urbanizare. Vestea bună este că oraşul digital este aici, se construieşte sub ochii noştri cu reţele de senzori, baze de date, platforme integrate şi sisteme de analiză. Însă, pentru ca arhitectura să reziste, structura modulară, interoperabilitatea şi securitatea reprezintă elementele cheie. 

De şase decenii asistăm la un proces care va schimba aşezarea lumii:

• în 1960, 25% din populaţia lumii locuia la oraş.

• în 2007, s-a atins paritatea rural-urban.

• în 2050, 70% din omenire va trăi în mediul urban.

(conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite)

În Europa, procentul populaţiei citadine era încă din 2016 de 74%. Prea mult pentru bătrânul continent ale cărui oraşe nu au fost concepute pentru a face faţă unui asemenea aflux de populaţie. Nici în România situaţia nu este mai bună, pragul de urbanizare de 50% a fost atins din 1985. Iar din anii '90 mutarea populaţiei rurale la oraş a căpătat o amploare pe care nici emigrarea masivă din ultimele două decenii nu a reuşit să o atenueze.

Urbanizarea generează provocări

Cum ar fi, de exemplu, creşterea traficului auto. Bucureştiul ocupă anul acesta prima poziţie în clasamentul celor mai aglomerate oraşe, : după ce în 2018 se situa „doar“ pe locul 5.

Aglomerarea traficului alimentează la rândul ei creşterea nivelului de noxe, iar oraşele sunt deja responsabile de 70% din volumul total al emisiilor de gaze de seră. Tot ele sunt însă şi principalii producători de deşeuri, care vor atinge în următorii 4 ani un volum global de aproximativ 2,2 miliarde de tone, a căror procesare va costa peste 300 de miliarde de euro.

Mai costisitoare va deveni şi procesarea apelor uzate, în timp ce asigurarea capacităţii necesare de alimentare cu energie electrică, gaze şi apă potabilă va fi tot mai problematică, din cauza capacităţilor limitate ale infrastructurilor existente.

Creşterea necontrolată a populaţiei citadine va face tot mai dificilă şi asigurarea accesului la educaţie, servicii medicale şi sociale etc.

Oraşele devin digitale

Pentru că probleme cu care se confruntă nu mai pot fi rezolvate prin metodele tradiţionale. Aglomerările urbane nu dispun de resurse nelimitate, extinderea continuă nefiind întotdeauna posibilă, din cauza limitărilor de buget şi spaţiu disponibil. (Un exemplu în acest sens este criza locurilor de parcare rsimţită în toate capitalele lumii.)

Aşa că, inerent, oraşele au început un proces de transformare digitală, similar celui parcurs de mediul economic şi care urmăreşte, în mare, aceleaşi obiective:

• rentabilizarea investiţiilor existente şi realizarea de economii;

• eficientizarea operării infrastructurilor publice;

• asigurarea unor niveluri superioare de calitate, securitate şi disponibilitate a serviciilor livrate către cetăţean.

Necesitatea schimbării este dictată însă nu doar de constrângerile impuse de creşterea populaţiei, ci şi de evoluţia cetăţeanului, care a devenit la rândul sau tot mai digital.

Construcţia unui Digital City

Porneşte de la câteva concepte de bază:

• Datele reprezintă fundaţia. Însă, pentru că ele să poată livra informaţii acţionabile, datele trebuie procesate, corelate contextual şi analizate cu tehnologii AI şi algoritmi de Machine Learning. Pentru aceasta silozurile de date publice trebuie interconectate într-un ecosistem deschis, care să permită valorificarea şi să sprijine inovarea.

• Reţeaua este structura de rezistenţă. Conectivitatea reprezintă o condiţie critică pentru oraşele digitale şi trebuie să asigure suport pentru o gamă cât mai variată de tehnologii. De la reţele WiFi publice, până la Low-Power Wide-Area Network (LPWAN), pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor IoT prin infrastructuri deschise.

• Procesarea distribuită asigură flexibilitatea. Volumele mari de date necesită nu capacităţi mari de stocare, dar şi de procesare, dificil de acoperit doar din resurse interne. Furnizorii de servicii cloud şi parteneriatele public-privat reprezintă o soluţie viabilă  în acest sens.

• Securitatea este o prioritate transversală. În construcţia oricărui oraş digital, securitatea trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare a serviciilor sau aplicaţiilor. Protecţia trebuie să acopere atât serviciile adresate cetăţenilor, cât şi mediului business.

Arhitectura propusă de Dell Technologies

este structurată pe trei paliere interconectate:

• Infrastructura, care integrează sisteme IT, soluţii IoT, reţele de senzori şi baze de date publice.

• Platforme de accelerare, care sunt bazate pe standarde deschise şi interoperabile şi asigură securitatea serviciilor şi aplicaţiilor livrate. Platformele sunt destinate accesării, operării şi integrării aplicaţiilor şi sistemelor; colectării, agregării şi analizelor datelor, precum şi asigurării capacităţilor necesare de procesare, stocare şi networking (pe modelul IaaS).

• Soluţii şi micro-servicii, care acoperă o gamă extinsă de domenii – management trafic, monitorizare poluare, gestiune deşeuri, smart metering, mobilitate urbană etc.

Este o abordare de tip Lego, modulară care permite pornirea cu proiecte de mici dimensiuni, refolosirea componentelor de infrastructură existente şi scalarea soluţiilor validate.

Tehnologia reprezintă însă doar o parte din rezolvarea problemelor generate de urbanizarea accelerată. Pentru identificarea soluţiilor sustenabile este nevoie de crearea şi implicarea unei comunităţi cât mai largi de participanţi, care să includă beneficiari, finanţator, dar şi consultanţi cu expertiză în domeniu.