Radiografia digitalizării României - suntem abia la începutul drumului
Procesele de transformare digitală din economia locală au accelerat substanţial în contextul pandemiei, atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, gradul de digitalizare reuşind să urce într-un an la nivelul la care în ritmul anterior de dezvoltare ar fi durat poate chiar şi cinci ani.
Cu toate acestea însă, România va continua probabil să fie pe ultimele locuri în cadrul Uniunii Europene la utilizarea tehnologiei, în condiţiile în care decalajul faţă de alte state membre rămâne unul semnificativ. Mai exact, România s-a situat în 2019 pe locul 26 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul dezvoltării economiei şi societăţii digitale, potrivit indicelui DESI 2020 realizat pe baza datelor din anul precedent. Şi în anii anteriori – DESI 2019 şi DESI 2018 România s-a clasat pe acelaşi loc - 26 din 28.
Declanşarea pandemiei şi a crizei aferente a pus o presiune enormă pe tot ceea ce înseamnă infrastructura de comunicaţii fixe şi mobile, reţelistică, echipamente de stocare, soluţii software pentru munca la distanţă şi soluţii software de securitate cibernetică. Practic, toate companiile care nu erau pregătite digital pentru munca de la distanţă, prezenţă online şi comerţ electronic, au fost nevoite să investească în astfel de soluţii, accelerând procesele interne de transformare digitală. Tehnologia a fost de altfel gura de oxigen şi printre singurele opţiuni pentru a supravieţui pe piaţă, în condiţiile în care restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului au afectat libera circulaţie şi activităţile sociale.
Accelerarea proceselor de digitalizare s-a văzut în toate industriile, fie că vorbim de producţie, distribuţie, retail, agricultură, construcţii, transporturi, HoReCa, instituţii financiare, educaţie, sănătate sau sector public. Deşi pentru fiecare industrie procesul de digitalizare a fost diferit în funcţie de specificul domeniului, tehnologia şi-a adjudecat un rol indispensabil în noua realitate în care trăim. S-a trecut brusc la munca de la distanţă, şcoala online şi la telemedicină, iar în situaţie de criză, instituţiile publice s-au putut mobiliza şi au creat platforme de interacţiune digitală cu publicul. Totodată, multe companii, din domenii diverse au avut nevoie de o serie de soluţii software care să le ajute să îşi gestioneze mai bine businessurile.
De unde a pornit însă România?
Companiile locale, în raport cu cele din restul Europei, au la dispoziţie reţele de internet de mare viteză la tarife extrem de accesibile, infrastructura de comunicaţii fiind mult mai nouă. Ca atare, în indexul DESI 2020 România a înregistrat cele mai bune rezultate la capitolul conectivitate în 2019, tocmai datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. Mai exact, aproape jumătate dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE, se arată în raportul UE privind economia digitală.
Pe lângă conectivitatea în bandă largă, indicele DESI 2020 mai cuprinde însă alte patru capitole dedicate analizei competenţelor digitale ale capitalului uman şi a numărului de specialişti în domeniul TIC, utilizării serviciilor de internet, integrării tehnologiei digitale în cadrul companiilor şi la nivelul serviciilor publice digitale.
Deşi nivelul de conectivitate este foarte ridicat în România, digitalizarea economiei locale nu este la fel de mare ca cea a altor state europene. În ceea ce priveşte capitalul uman, România s-a situat pe locul 27 din cele 28 de ţări ale UE, în condiţiile în care datele arată că aproape o cincime dintre români nu utilizaseră niciodată internetul şi mai puţin de o treime nu aveau competenţe digitale cel puţin elementare. În schimb, România a câştigat teren pe segmentul absolvenţilor TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii din UE, media fiind de 3,6% în 2019, conform indicelui DESI 2020. Însă, cu toate acestea, la nivelul serviciilor publice digitale şi al utilizării serviciilor de internet, performanţa României a fost cea mai scăzută în 2019 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
Mai precis, 18% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani nu utilizaseră niciodată internetul, comparativ cu media UE de 9%. În ceea ce priveşte activităţile online, românii au fost în top în 2019 la utilizarea reţelelor de socializare - 82%, faţă de media UE de 65%, şi la apeluri video - 67% faţă de media UE de 60%, România clasându-se astfel pe locul şase. Dar când a venit vorba de utilizarea serviciilor bancare online, cumpărături online, citirea ştirilor online, precum şi consumul de muzică, materiale video şi jocuri online, România a avut cele mai scăzute procente din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală.
Cu siguranţă datele vor arăta altfel pentru 2020, în condiţiile în care românii au fost forţaţi să îşi învingă temerile sau prejudecăţile şi să înveţe să utilizeze diferite servicii pe internet ca urmare a declanşării pandemiei. În 2019, doar 4% din populaţia României urma cursuri online, rata care sigur a crescut substanţial anul trecut.
În ceea ce priveşte comerţul electronic de pe piaţa locală, acesta a avansat anul trecut cu peste 40-50%, până la circa 6-7 mld. euro, potrivit mai multor studii de pe piaţa locală. Astfel, cel mai probabil ponderea IMM-urilor care vând online a crescut în 2020 faţă de 11% - rata înregistrată în 2019, conform DESI 2020. Totodată, datele din 2020 vor arătă şi o creştere a vânzărilor online în afara României, în 2019 rata situându-se la 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a Uniunii Europene de 8%, potrivit aceleiaşi surse. În plus, România a câştigat cu siguranţă teren anul trecut şi la capitolul schimb electronic de informaţii între companii şi în ceea ce priveşte utilizarea platformelor de comunicare socială, care a explodat efectiv în 2020, atât la nivel B2B, cât şi B2C.
Dacă ne referim la serviciile publice digitale, în perioada 2017-2019 România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE. În schimb, România s-a situat pe locul 8 în ceea ce priveşte utilizatorii serviciilor de e-guvernare, cu 82% dintre utilizatorii de internet, faţă de media UE de 67% din 2019, conform DESI 2020. Anul trecut, multe administraţii publice au fost nevoite să comunice în mod digital cu cetăţenii şi să le pună la dispoziţie servicii online astfel încât să nu fie nevoie să se deplaseze pentru a-şi plăti taxele sau pentru o serie de alte operaţiuni.