Cum poate accelera procesul de digitalizare din economia românească? Colaborarea şi educaţia sunt elementele-cheie
♦ „Cheia succesului este tot în zona educaţiei“ ♦ „Poate faptul că am rămas în urmă ne va ajuta să facem paşi mai rapizi, vom implementa tehnologii mai bune şi vom dezvolta infrastructuri actualizate“ ♦ „Avem nevoie de un concept de guvernare revoluţionar.“
Pentru a accelera procesul de digitalizare a României este nevoie de colaborare între jucători din diferite industrii şi de educarea populaţiei cu privire la avantajele şi beneficiile pe care tehnologia şi inovaţia le pot aduce odată ce sunt implementateă şi utilizate.
„Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român, de oriunde, că tehnologia îl face să fie mai inteligent, mai deştept, că îl ajută să fie mai eficient, tehnologia nu va transforma societatea, ci doar anumite industrii, ceea ce este greşit. Trebuie să ne conectăm între profesii şi să vedem această transformare din perspective diferite, pentru a nu pierde imaginea de ansamblu a unor cetăţeni“, a spus Răzvan Rughiniş, prodecan la Facultatea de automatică şi co-fondator al programului de acclererare pentru start-up-uri Innovation Labs.
Gabriel Tănase, partner technology & cyber security, KPMG România: Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public.
Gabriel Tănase, partner technology & cyber security în cadrul companiei de consultanţă KPMG România, consideră că educaţia oamenilor din afara zonei specializate de IT reprezintă cheia succesului, care va aduce rezultate pozitive atât în mediul privat, cât şi în cel public.
„Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public. Poate trebuia să începem această educaţie acum 20 de ani şi să creştem acest sistem de educare a populaţiei şi în afara zonei specializate“, a spus Gabriel Tănase.
El a adăugat că în prezent, la nivelul ţării, sunt două categorii de tineri de 20 de ani care utilizează internetul: cei care se plasează în top în ceea ce priveşte educaţia şi cei cu un nivel de educaţie în zona digitală destul de scăzut.
„Şi vedem că aproape 60% dintre tineri au folosit internetul doar pentru reţele de socializare. Unul dintre motive ar fi reprezentat de ceea ce li se oferă, de conţinut, dar cred că dacă va creşte educaţia în această zonă va creşte şi cererea. Discutam de un milion de utilizatori la Ghişeul.ro, cred că sunt multe milioane de posesori de carduri, de ce nu sunt mai mulţi utilizatori de Ghişeu.ro?“
De asemenea, un factor foarte important care trebuie avut în vedere atunci când este vorba despre inovaţie şi digitalizare este securitatea cibernetică.
„Securitatea este foarte importantă, mai ales acum, când nu mai suntem în acel mediu enterprise, ne-am mutat acasă, angajaţi, elevi, studenţi, unde securitatea este diferită. În plus, atacurile cibernetice sunt mediatizate, dar exemplele pozitive mai puţin, astfel că de multe ori, fără educaţia masei populaţiei, oamenii văd doar părţile negative, fără să vadă şi beneficiile acestei digitalizări. Astfel, vom avea mereu reticenţa spre a merge şi a folosi aceste soluţii“, a explicat Gabriel Tănase.
În prezent, în procesul de digitalizare România se poate baza pe inginerii români care sunt recunoscuţi în domeniu, a mai spus reprezentantul KPMG România.
„Atuuri avem. Putem lua această elită, avem ingineri foarte buni peste tot în lume. Poate un alt atu este că am rămas în urmă puţin şi vom implementa sisteme noi şi vom dezvolta infrastructuri mai bune, actualizate. Poate faptul că am rămas în urmă ne va ajuta să facem paşi mai rapizi şi să ajungem în faţa altor ţări. Dar ne vom baza pe o mână de oameni care sunt insuficienţi. Şi cred că trebui să avem mai mulţi absolvenţi în zona tehnică.“
Mircea Coşea, profesor universitar şi doctor în ştiinţe economice: Atâta timp cât avem o structură stufoasă a instituţiilor. digitalizarea va deveni doar un instrument, adică se va înlocui hârtia cu PC-ul sau laptopul şi atât
Mircea Coşea, profesor universitar şi doctor în ştiinţe economice, este de părere că un proces de digitalizare la nivel de ţară are nevoie de un sistem de guvernare revoluţionar, care să înceapă şi să susţină această tranziţie.
„România are acum un obiectiv pe care trebuie să îl urmeze. Trebuie să facă un salt calitativ şi necesar, care înseamnă digitalizare. Asta înseamnă că avem nevoie de un concept de guvernare revoluţionar, iar de acolo va începe tranziţia. Trebuie să luăm decizii pentru faza următoare, postpandemie, pentru că trebuie să trecem prin această fază de tranziţie unde avem nevoie de bani, informaţie şi viziune“, a spus Mircea Coşea.
El consideră că un proces de digitalizare nu poate începe dacă reformele administrative nu sunt eficiente şi nu sunt făcute astfel încât să susţină şi să faciliteze acest proces.
„Nu poţi face digitalizare dacă nu ai o finalizare eficientă a reformelor adminstrativ-teritoriale, pentru că acolo există o democraţie costisitoare şi extinsă care dacă nu e temperată prin reformă nu va permite digitalizarea.“
De asemenea, un alt element care stă la baza digitalizării este structura administraţiei publice, care are nevoie de o restructurare pentru a permite transformării digitale să se integreze cât mai frumos şi mai eficient.
„Conceptul de digitalizare prespune o altă structură a administraţiei. Iar atâta timp cât avem o structură stufoasă a instituţiilor, care aduce în prim-plan joburi numeroase, digitalizarea va deveni doar un instrument, adică se va înlocui hârtia cu PC-ul sau laptopul şi atât, ceea ce înseamnă o înţelegere greşită a acestui proces“, a adăugat profesorul universitar Mircea Coşea.
Eugen Schwab Chesaru, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants: Sunt convins că acest zoom pe costuri este greşit, accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare.
Procesul de digitalizare trebuie să cuprindă toate sectoarele economice ale unei ţări, atât mediul public, cât şi cel privat, a adăugat Eugen Schwab Chesaru, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de cercetare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC), parte a grupului teknowlogy.
„Digitalizarea nu este un scop şi nu a fost niciodată, nici ca sector de activitate, sector geografic sau segment de populaţie. Este un mijloc prin care se ating nişte obiective, anumite nevoi ale unui segment de populaţie, pentru că digitalizarea vine ca un răspuns pentru rezolvarea acestor nevoi“, a spus Eugen Schwab Chesaru.
În ceea ce priveşte Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reprezentantul companiei de consultanţă PAC consideră că planul prezentat de autorităţi conţine „direcţii corecte şi bine prezentate“, însă ce trebuie avut în vedere este zona de absorbţie a fondurilor care să susţină proiectele prezentate în PNRR.
„Este vorba şi de acea zonă financiară şi absorbţia unor fonduri. Cum am spus de multe ori când am fost întrebat, acolo unde punem noi lupa pentru a analiza fidel evoluţia acestui proces de digitalizare – zona de soluţii informatice şi servicii informatice – România este foarte mult în urma altor state din regiune, membre ale UE, având cheltuieli locale pentru servicii informatice şi software de doar 1,2 miliarde de euro. Ceea ce raportat la populaţia României, la PIB-ul ţării, la orice indicator al ţării este foarte jos. Spre exemplu, din acest punct de vedere pot spune că suntem la nivelul Ungariei, o ţară mult mai mică, suntem doar la jumătate din nivelul Cehiei – care este un reper în Europa de Est cu privire la maturitatea economiei – şi suntem la sub o treime din Polonia.“
Iar pentru a reuşi să accelerăm implementarea noilor tehnologii şi procesul de digitalizare, mai ales la nivel de sector public, este nevoie de accelerarea finanţării.
„Dacă ne uităm la administraţia publică, pentru că în acel plan este vorba despre acest proces de digitalizare a sectorului public, acolo suntem chiar pe ultimul loc şi cu mulţi paşi înapoi comparând cu ţările menţionate. Nevoile sunt la nivel mult mai mare. Astfel, ar fi naturală şi logică o accelerare a alocării de fonduri – naţionale sau europene - către procesul de digitalizare a administraţiei publice şi chiar o creştere de 2-3 ori a ceea ce s-a investit în ultimii ani“, a menţionat Eugen Schwab Chesaru.
El a mai spus că pe lângă elementele enumerate mai sus, într-un proces de digitalizare mai este importantă şi maniera în care sunt alese soluţiile şi tehnologiile utilizate, dar şi modul de implementare.
„Sunt convins că acest zoom pe costuri este greşit, accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare. Cred că România este mult prea rămasă în urmă pentru a-şi permite să nu adopte măcar acum soluţii şi companii care să implementeze repede, eficient, care să aducă în sectoarele-cheie cele mai bune practici, fără să încercăm să avem cel mai ieftin produs şi fără să mai pierdem timp.“
Răzvan Rughiniş, prodecan la Facultatea de Automatică din cadrul UPB, cofondator al Innovation Labs: Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român, de oriunde, că tehnologia îl face să fie mai inteligent, mai deştept, că îl ajută să fie mai eficient, tehnologia nu va transforma societatea ci doar anumite industrii.