ZF Agropower 2021. Cum văd tinerii manageri agricultura României: Portul Constanţa ne ajută mult pentru export, dar benefic ar fi dacă am produce şi pentru noi, nu numai pentru export

„Am putea creşte gradul de procesare prin fabrici noi, prin oameni care să investească în procesarea cerealelor, de exemplu, să nu mai aducem pâine din export şi să o facem la noi.“

Crearea valorii adăugate prin creşterea gradului de pro­cesare ar trebui să fie unul dintre obiectivele României, a fost una dintre concluziile tinerilor manageri din agricultură de la ediţia din 12 aprilie a emisiunii ZF Agropower.

Ei consideră că avantajele agriculturii româneşti sunt suprafaţa mare de teren agricol, solurile foarte fertile, clima favorabilă, accesul la Dunăre şi deschiderea la Marea Neagră, precum şi infrastructura solidă din Portul Constanţa, însă spun că e momentul să procesăm mai mult, astfel încât să crească valoarea agriculturii în PIB.

„Portul Constanţa ne ajută mult pentru export, este benefic pentru ţară, dar mai benefic ar fi dacă am produce şi pentru noi, nu numai pentru export. Am putea creşte gradul de procesare prin fabrici noi, prin oameni care să investească în procesarea cerealelor, de exemplu, să nu mai aducem pâine din export şi să o facem la noi“, a spus Andrei Herţa, director economic în cadrul gru­pului Druica, la emisiunea ZF Agropower, susţinută de Banca Transil­vania.

Prin portul Constanţa sunt transportate anual circa 25 de milioane de tone de cereale, din care 10-12 milioane de tone provin din România.

România are balanţa comercială deficitară în zona de produse agroali­mentare şi tinerii antreprenori spun că s-ar putea echilibra dacă fermierii ar trimite mare parte din recolte către fabricile din România sau dacă şi-ar face propriile fabrici.

„România este o ţară foarte bogată, agricultura este dezvoltată, producţiile (de cereale – n.red.) de la noi din ţară sunt mari şi ar trebui să ne canalizăm să facem produse pentru noi. Ar fi bine să facem procesare sau integrare, dar e nevoie şi de sprijin politic. Din partea politicului avem nevoie de o înţelegere în general, nu numai în agricultură, ci şi în celelalte sectoare legate“, a menţionat Dragoş Stanciu, inginer agronom în cadrul Sismad Agro din Brăila. Producţia totală de cereale din România într-un an normal este de 30 de milioane de tone, cu excepţia anului 2020, când a scăzut cu 40% din cauza secetei, iar România este unul dintre principalii pro­ducători şi exportatori din UE, aflându-se pe primele trei locuri la producţiile de porumb şi floarea-soarelui.

Dragoş Stanciu crede că o cale spre creşterea procesării în agrobusiness este asocierea, pentru că grupurile de producători şi cooperativele agricole au anumite beneficii şi facilităţi fiscale, iar lucrurile se întâmplă mai rapid în colectiv.

În primele opt luni din 2020, 18 cooperative agricole au atras fonduri europene de peste 38 de milioane de lei pentru investiţii în extindere, depozitare sau procesare, arată datele de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Lucian Haraga, Strategy & Risk Director în cadrul Semtop Group, care exploatează 8.000 de hectare în judeţul Iaşi, unde cultivă seminţe şi cereale, a afirmat că pe lângă avantajul poziţiei geografice a României - deschiderea la Marea Neagră şi accesul la Dunăre -, circa 45% din populaţie în mediul rural şi poate fi cooptată în acest sector, ceea ce ar aduce un plus.

El susţine că Agro IMM Invest este un program bun pe care fermierii îl aşteptă acum cu interes pentru a-şi asigura capitalul de lucru şi pentru a face investiţii, dar, totodată, aşteaptă să se deschidă programele de finanţare prin fonduri europene. De altfel, el crede că în a doua parte a anului 2021 vor apărea noi oportunităţi de investiţii generate de pandemia de COVID-19.

„Am călătorit în multe state, am văzut multe ferme şi am văzut tehnologii pe care ni le aducem în ferme. În plus, avantajul nostru este că avem acces la o multitudine de jurnale de cercetare. Agricultura este un domeniu care prinde avânt şi din ce în ce mai mulţi bani sunt investiţi în această direcţie”, a precizat Haraga.

Lucian Haraga,

strategy & risk director, Semtop Group

► 2020 a fost un an cu provocări, în care a ieşit la suprafaţă necesitatea pregătirii tehnice a celor care lucrează în agricultură. S-a dovedit că cine ştie să conserve apa în sol a reuşit să aibă producţii mulţumitoare. 

► Agro IMM Invest e un program bun, îl aşteptăm, însă nu ştiu cât de mult îi va putea ajuta pe cei care au avut probleme anul trecut, pentru că trebuie să fie bancabili.

► Cea mai impresionantă fermă pe care am văzut-o a fost una de 2.000 de hectare din SUA, în care lucrau şase persoane, având autonomie în operaţiuni, pentru că şi ei s-au confruntat cu lipsa forţei de muncă specializate, problemă pe care o avem noi acum.

Andrei Herţa,

director economic, Grupul Druica

► Digitalizăm cât mai mult ferma şi am în plan să caut oferte să văd cum putem implementa noi tehnologii şi drone. Sper să ajungă şi în România tractoarele pe care le putem conduce prin GPS.

► Părinţii mi-au spus, înainte să aleg domeniul agricol, să fac ce-mi place, dar pasiunea pentru agricultură s-a transmis de la tata prin ADN. 

► Planul este să evoluăm, să creştem profitul, să micşorăm costurile, să creştem suprafaţă cultivată şi să tehnologizăm. Sper ca în viitorul apropiat să ajunem la 100 mil. euro.

Dragoş Stanciu,

inginer agronom, Sismada Agro

► Eu aş aduce în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă de 50 de hectare, dar deocamdată facem teste. Studiile în domeniu şi accesul mai mare la tehnologie m-au ajutat, dar şi faptul că se dezvoltă acest domeniu, astfel înât să fie o investiţie sigură.  

► Asocierea poate deveni un viitor pentru România. Tatăl meu este director la cooperativa Braicoop, unde sunt în jur de 50 fermieri, şi treaba merge mult mai bine când se fac lucrurile colectiv, pentru că au anumite beneficii.

► Mi-a lipsit practica în universitate. S-a făcut practică, dar nu la nivelul la care o facem noi acum. Practica o vedem introdusă în programa şcolară, dar mi-aş dori să fie împărţită în mai multe perioade.