Videoconferinţa Conectăm România. Digitalizare în educaţie. Noua învăţare digitală. Planul de digitalizare a sistemului educaţional trebuie să aibă continuitate, să poată fi adaptat la nevoile viitoarelor generaţii şi să se bazeze pe conţinut de calitate, care să sprijine şi să ajute actul didactic şi procesul de învăţare

Autor: Alexandra Cepăreanu 14.04.2021

„Trebuie să aducem bucuria de a progresa, să ne folosim de tehnologie pentru a sprijini profesorul în actul didactic“ ♦ „Avem nevoie de conţinut, de o administrare la nivel de clasă sau de şcoală şi avem nevoie de relaţionare între profesor, elev şi părinte“ ♦ „Acest blended learning este ceva puţin încercat de cadrele didactice din România.“

Procesul de digitalizare a siste­mului educaţional din România are nevoie de continuitate, conţinut de calitate dezvoltat de profesori şi cadre didactice, mecanisme de evaluare şi monitorizare a activităţii de predare, dar şi de învăţare, iar planul trebuie creionat privind cu un ochi la viitor, astfel încât procesul de predare şi învăţare să poată fi adaptat pentru următoarele generaţii, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul videoconferinţei  Conectăm România. Digitalizare în educaţie. Noua învăţare digitală, organizată de ZF în parteneriat cu Huawei România.

„Strategia de digitalizare a învăţă­mântului ar trebui să se bazeze pe continuitate şi adaptarea procesului de învăţare pentru noile generaţii, iar pentru asta avem nevoie de conectare, conţinut şi o metodă de evaluare a transferului de cunoştinţe şi a eficienţei acestuia. Învăţă­mântul, în secolul 21, trebuie să fie motivaţional“, a spus Codruţ Săvulescu, senior solution manager în cadrul subsidiarei locale a gigantului Huawei din China.

De asemenea, conţinutul dedicat sistemului educaţional digital ar trebui dezvoltat de profesorii şi cadrele didactice care le vor şi folosi în predare.

„Conectarea înseamnă orice, oriunde şi oricând, acesta fiind un avantaj al tehnologiei. Al doilea lucru pe care îl poate face big data e această evaluare a actului didactic, dar şi a activităţii elevilor, a ceea ce fac copiii. Pentru că e important să avem măsura propriilor noastre rezultate.”

Marilena Gheorghe, director executiv al SuperTeach, organizaţie non-profit care are ca obiectiv transformarea mentalităţii în educaţie, consideră că digitalizarea mediului educaţional are nevoie de trei componente - conţinut care să poată fi structurat atât în mediul online cât şi în cel tradiţional, de o structură sau administrare la nivel de clasă sau de şcoală şi de relaţionare între profesor, elev şi părinte.

„Conţinutul este important, dar la fel e şi relaţia pe care o avem între profesor, elev şi părinte. Cum facem transferul de informaţii, în ce mod? Aici intră tehnologia prin tot ce înseamnă device-uri şi modalităţi de transfer al informaţiei. Tehnologia ajută profesorul, pentru că sunt multe activităţi administrative care ar putea fi digitalizate, la fel şi la nivel de management de şcoală, spre exemplu”, a spus Marilena Gheorghe.

De asemenea, Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia SA, producător local de software educaţional, este de părere că fără anumite standarde şi fără interoperabilitate strategia de digitalziare a sistemului educaţional nu va putea fi continuată.

„Un factor de care se va lovi sistemul educaţional este lipsa de standarde şi interoperabilitate, adică fără aceste element nu vom putea să luăm conţinut de pe o platformă şi să îl folosim pe altă platformă. Profesorul poate spune că îi place o anumită platformă, dar că vrea să folosească conţinutul de pe altă platformă, iar standardele trebuie să permită acest transfer”, a spus Cosmin Mălureanu.

Un exemplu concret despre cum a ajutat tehnologia la predarea şi învăţarea online a oferit Ana Ungureanu, co-fondator al aplicaţiei educaţionale ASQ şi profesor de matematică, la o şcoală din mediul rural.

„Este imposibil să faci îmvăţământ diferenţiat într-o clasă cu 30 de elevi. Platforma educaţională a făcut diferenţa, pentru că am putut să vedem în timp real unde au greşit elevii, unde au nevoie de mai multă atenţie şi exerciţiu. Asta înseamnă că dintr-o clasă de 30 de elevi, eu ca profesor pot vedea că, spre exemplu, în acest moment, sunt 23 de elevi care lucrează la un anumit test de matematică, iar eu ştiu ce elevi stau mai mult să se gândească la o anumită întrebare, adică ştiu ce trebuie să explic fiecărui elev în parte”,  a explicat profesorul de matematică.

Ea a adăugat că platformele şi instrumentele pe care acestea le pun la dispoziţia elevilor şi profesorilor au avut cel mai mare impact în rândul elevilor cu rezultate mai slabe la matematică, deoarece aceştia au putut să îşi vadă propriul progres.

„Elevii care au în mod normal note mai mici la matematică, acolo a avut platforma cel mai mare impact. Ei au fost cei care au simţit şi au putut să îşi vadă progresul. Trebuie a aducem bucuria de a progresa, să ne folosim de tehnologie pentru a sprijini profesorul în actul didactic, prin conţinut actualizat, digital care să ajungă la fiecare copil.”

Un factor care ar fi putut să ajute în procesul de mutare a activităţii de predare şi învăţare în mediul online ar fi fost pregătirea profesorilor. Liviu Constandache, coordonator CRED şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Educaţiei Deschise, spune că la începutul pandemiei, România avea aproximativ 11.000 de profesori instruiţi digital, care trecuseră printr-un program de pregătire cu privire la învăţarea şi predarea activă într-o platformă de e-learning.

„Pe parcursul anului trecut, încă 24.000 de profesorii au trecut prin programul online de formare, în cadrul căruia profesorii au schimbat tot felul de bune practici între ei. Aceştia au devenit o resursă, iar ministerul le-a dat sarcina celor pregătiţi de a sprijini profesorii şi şcolile pentru a se descurca în aceast învăţământ online”, a adăugat Liviu Constandache.

El a spus că până la finalul anului în curs, circa 40.000 de profesori, din totalul de aproximativ 150.000 de profesori la nivel naţional, vor fi trecut prin cursul de predare şi învăţare online şi vor deveni la rândul lor o resursă şi un sprijin pentru celelalte cadre didactice.

„Dincolo de aceasta, ne propunem elaborarea unui curs de creare de resurse educaţionale deschise pentru profesori, pe care probabil îl vom porni în toamnă, pentru ca profesorii să poată fi creatori de conţinut adecvat pe care să îl propună şi să şi-l asume.”

 

 

Codruţ Săvulescu,

senior solution manager, Huawei România

► În primul rând, învăţământul, în secolul 21, trebuie să fie motivaţional. Al doilea punct este să crească eficienţa, deoarece procesul de educare este un transfer de informaţie între generaţii. Sunt profesori care transmit informaţii către elevi şi atunci transferul pentru a fi eficient ar trebui să aibă câteva componente. Rezultatul final al procesului educaţional e să genereze talente care să inoveze.

► Avem nevoie de un „education cloud” care să conţină toate elementele unui sistem educaţional. Spre exemplu, să avem şi smart classroom sau învăţare proactivă, să avem şi întâlniri fizice, dar, în timpul liber, eu ca elev să pot să mă autodocumentez şi să pot să am o multitudine de ustensile şi unelte de învăţare, pentru că această conectivitate mobilă contribuie la dezvoltarea acestui mod educaţional nou de predare.

► Strategia de digitalizare a învăţământului ar trebui să se bazeze pe continuitate şi adaptarea procesului de învăţare şi a conţinutului pentru noile generaţii, dar pentru asta avem nevoie de conectare, conţinut şi o metodă de evaluare a transferului de cunoştinţe şi a eficienţei acestui proces.

► Conţinutul pentru transformarea procesului educaţional trebuie dezvoltat de cei care se ocupă de aşa ceva, de profesori şi cadre didactice care le şi folosesc.

► Cred că în acest proces de transformare a sistemului educaţional este necesar un parteneriat public – privat, ca execuţie a conectivităţii la nivel naţional, pentru că învăţământul este colectiv. Accesul la conţinutul adevărat trebuie să se poată face şi în şcoală şi acasă. Trebuie să particularizăm învăţământul pentru fiecare elev.

► Noi (Huawei) avem experienţă în ceea ce priveşte implementarea digitalizării în sistemul educaţional. Spre exemplu, în China am construit o platformă împreună cu partenerii care scriu acolo content, iar de pe acea platformă oamenii îşi iau informaţii. Aceasta va fi lansată la nivel naţional. Am construit împreună cu o serie de parteneri un sistem de inteligenţă artificială în care profesorul este sesizat când un copil are probleme de înţelegere sau nu este atent sau nu vede la tablă.

 

Indira Abdulvoap,

general manager, Logiscool România

► Ne-am regăsit în situaţia în care aveam peste 40 de şcoli unde aveam copii la cursuri fizice şi a trebuit să ne mişcăm rapid şi să îi mutăm pe toţi în mediul online. Această mişcare a dezvoltat diferite nevoi. Spre exemplu, avem peste 200 de traineri în ţară, care au simţit nevoia de actualizare a abilităţilor lor de predare şi învăţare a elevilor, specifice mediului online.

► Apoi au fost profesorii, care şi ei au avut noi nevoi. Noi chiar am fost în comunităţi din zone rurale pentru a sprijini profesorii din acele medii.

► Nevoia de alfabetizare digitală este încă acută în România. Această perioadă ne-a arătat că există o nevoie.

► Elevii învaţă mult mai uşor atunci când sunt într-un proces, iar noi, astfel, predăm practic prin joacă şi ei ajung să înveţe programare.

► Ne-am confruntat cu o temere parţială a unor părinţi în ceea ce priveşte faptul că procesul de educare şi predare online nu va fi la fel ca cel tradiţional. Astfel, au fost părinţi care au renunţat, au retras copiii de la cursuri şi au zis că revin când ne întoarcem în mediul fizic. Grija acestora era că educaţia online nu va fi la aceeaşi calitate ca educaţia din mediul fizic. Am măsurat şi am văzut că procesul de predare în mediul online are nevoie de noi abilităţi pentru a putea oferi aceeaşi experienţă de predare şi învăţare şi am luat măsuri pentru a ne adapta.

► Aproximativ 65% dintre elevii care s-au înscris la cursuri au preferat să vină la şcoală, fizic, iar restul au spus că preferă să rămână în mediul online. Noi oferim şi varianta hibrid.

► Vom ajunge anul acesta la 60 de şcoli pentru că nevoia de educare digitală este mare.

 

Jean Badea,

şef serviciu informatizare, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

► Digitalizarea este în continuă schimbare. O parte importantă o reprezintă educaţia digitală fără de care tot ce se devoltă pe parcurs, indiferent de industrie, pentru a ne îmbunătăţi viaţa nu poate fi folosit fără o educaţie a populaţiei.

► Digitalizarea reuşeşte cumva să reducă diferenţele între diversele medii de învăţare, în mod deosebit între mediul urban şi mediul rural, acolo unde învăţarea clasică se întâmpla cumva diferit şi pentru că există şi acces diferit la resurse sau tehnologie.

► Nu trebuie să aşteptăm să rezolvăm toate toaletele din curtea şcolii pentru a merge cu tehnologia în acele şcoli. Revenirea la normal este evident că nu va exclude nici tehnologia şi nici utilizarea ei în procesul de predare şi învăţare.

► Dacă nu profităm de oportunitatea acestui moment şi de resurse - externe, societatea civilă care a participat activ la elaborarea acestui plan, companii de profil) cred că ne vom uita an de an la toate studiile europene sau internaţinale care ne plasează aproape de fiecare dată pe ultimele locuri în ceea ce priveşte digitalizarea.

► Anul acesta, paradigma în care a funcţionat sistemul eucaţional s-a schimbat complet. Dincolo de obstacolele sau sincopele care s-au înregistrat, trebuie să vedem şi paşii uriaşi pe care i-am făcut şi avantajele pe care le-am câştigat prihn implementarea tehnologiei. Probabil ar fi fost nevoie de ani de zile pentru a duce tehnologia la nivelul tuturor şcolilor şi pentru a fi folosită la nivelul la care este astăzi.

 

Cătălin Ungureanu,

cofondator, Asq.ro

► Pentru a rezolva problemele din sistemul educaţional cu ajutorul tehnologiei avem nevoie să vedem care sunt acele probleme, să le definim clar şi apoi analizăm în ce măsură le putem ameliora.

► Avem două tipuri de competenţe – software şi hardware. Dacă vorbim despre cele soft, cum sunt lucrul în echipă, abilităţi de comunicare, gândire critică, rezolvarea conflictelor, leadership, în acest caz tehnologia poate avea un rol auxiliar, adică ajutător. Poţi să ai software specializat de organziare a activităţilor, un modul de chat, mesaje, schimburi de documente şi chiar modalităţi de evaluare.

► Dar când vine vorba de competenţele hardware cred că tehnologia poate juca un rol complet diferit, substanţial. Deci dacă vorbim de competenţe digitale sau tehnice, de orice tip, bazate pe studiu ştiinţific sau învăţarea unei limbi străine, tehnologia poate îmbunătăţi considerabil procesul de învăţare.

► Considerăm că o aplicaţie poate oferi un parcurs personalizat, fiecărui elev. Iar profesorului îi poate oferi unelte de monitorizare şi evaluare a acestui parcurs. Mai exact, intri pe aplicaţie, dai un test de evaluare la matematică, aplicaţia vede exact ce ştii şi ce nu ştii şi te pune să înveţi noţiunile lipsă. Astfel, elevul poate fi mereu la curent cu progresul pe care îl are, poate şti cât la sută mai are până sătpâneşte un capitol întreg sau chiar o întreagă disciplină.

► Profesorul poate şi el să urmărească întreaga evoluţie a clasei şi să intervină unde este necesar, astfel, nu mai există problema că un elev a rămas în urmă, că nu a înţeles, pentru că fiecare poate lucra în ritmul lui.

 

Cosmin Mălureanu,

CEO, Ascendi

► Educaţia în general e foarte ofertantă, iar zona de digital este o nouă savoare pe care toată lumea o gustă. Sunt multe lucruri de făcut şi mă bucur că există interes. Industria este activă, deşi subfinanţată.

► De ce e utilă educaţia în format digital? De ce am dezvoltat Ascendia în urmă cu 14 ani? Totul a pornit de la un profesor care se săturase să deseneze pe tablă nişte grafice.

► Practic am înfiinţat compania pentru a răspunde la o nevoie a unui profesor, iar acum această nevoie este omniprezentă pentru toţi profesorii.

► Acum, modul în care tehnologia abordează procesul pedagogic, metodica predării prin metode digtiale nu a fost desenat încă, iar de foarte curând toată lumea încearcă instrumente de învăţare. Acest blending learning este ceva puţin încercat de cadrele didactice din România.

► LIVRESQ este o unealtă care permite crearea de software educaţional. După trei ani de investiţii a fost gata la finalul anului 2019 - începutul anului 2020, şi este folosit de 5.400 de instituţii educaţionale din România şi din străinătate, avem lecţii întregi digitale, asitenţi virtuali, concepute de profesori şi distribuite gratuit în biblioteca noastră. Am oferit licenţe gratuite către profesori, am organizat multe ateliere şi traininguri, am atins peste 8.000 de profesori cu demersurile de trainig, iar răspunsul lor a fost pozitiv şi am observat că extistă apetenţă din partea acestora de a folosi tehnologia.

 

Ana Ungureanu,

cofondator ASQ, profesor de matematică

► Dincolo de big data şi IoT, dincolo de cifre şi termeni pot să povestesc din experienţa directă cu elevii. Sunt profesor de matematică în mediul rural. Este imposibil să faci îmvăţământ diferenţiat într-o clasă cu 30 de elevi. Platforma ASQ a făcut diferenţa, am putut să vedem în timp real unde a greşit elevul. Asta înseamnă că dintr-o clasă de 30 de elevi, eu ca profesor pot vedea că, spre exemplu,  în acest moment sunt 23 de elevi care lucrează la un anumit test de matematică, iar eu ştiu ce elevi stau mai mult să se gândească la o anumită întrebare, adică ştiu ce trebuie să explic fiecărui elev în parte ceea ce nu a înţeles.

► Elevii care au în mod normal note mai mici la matematică, acolo a avut platforma cel mai mare impact. Ei au fost cei care au simţit şi au putut să îşi vadă progresul. Trebuie a aducem bucuria de a progresa, să ne folosim de tehnologie pentru a sprijini profesorul în actul didactic, prin conţinut actualizat, digital care să ajungă la fiecare copil. Avem peste 11.000 de materiale create gratuit de către profeosri care au înţeles beneficiile aduse de digitalizare.

► Acum cinci ani, când vorbeam despre o platformă digitală educaţională puţini înţelegeau ce vrem să spunem de fapt. Acum avem aceste platforme şi trebuie să le folosim pentru a ne îmbunătăţi activitatea noastră şi pe cea a copiilor.

► Cu ce vom rămâne? Cu o mai bună cunoaştere a importanţei utilizării tehnologiei în educaţie sau cu ideea că digitalizarea ne ajută, pentru că nu este necesar să îţi placă tehnologia, dar trebuie să o folosim eficient.

 

Liviu Constandache,

coordonator CRED, pre­şedinte, Asociaţia pentru Promovarea Educaţiei Deschise

► Când a venit pandemia, România avea aproximativ 11.000 de profesori instruiţi, care trecuseră printr-un program de pregătire cu privire la învăţarea şi predarea activă într-o platformă de e-learning. Aceştia proveneau 80% din şcolile din România, care în pandemie au devenit oameni resursă pentru şcoli şi ceilalţi profesori.

► Pe parcursul anului trecut, încă 24.000 de profesorii au trecut prin programul online de formare, în cadrul căruia profesorii au schimbat tot felul de bune practici între ei.

► Ce ne-a bucurat mult a fost că având profesori din şcolile primare şi gimnaziu din România, aceştia au devenit o reusrsă, iar ministerul a recomandat ca şcolile să implementeze patformele folosite de noi şi cei pregătiţi au primt sarcina de a sprijini profesorii şi şcolile pentru a se descurca în aceast învăţământ online.

► Să nu uităm că nu am fost prinşi chiar pe picior greşit, iar faptul că acum toate şcolile din România au platforme digitale, asta înseamnă că totuşi s-a făcut ceva la nivelul acesta de transformare digitală în România.

► O să lansăm în septembrie o zonă de conţinut digital, la care lucrăm acum, în care vrem să asigurăm calitatea. Vrem să oferim profesorilor instrumente şi am insitat mult pe componenta de resurse deschise.

► Pentru toamnă vom avea circa 40.000 de profesori instruiţi digital, platforma de resurse educaţionale cu câteva mii de articole care sunt corelate cu curiculum naţional – profesorii vor putea folosi de acolo elemente pe care să le integreze în ceea ce fac ei –. Dincolo de aceasta, ne propunem elaborarea unui curs de creare de reusrse educaţionale deschise pentru profesori, pe care probabil îl vom porni în toamnă.

 

Marilena Gheorghe,

SuperTeach

► Noi facem acţiuni şi cursuri de formare pentru profesori, activităţi care cresc stima de sine a profesorilor şi îmbunătăţesc relaţia cu elevii şi profesorii din cancelarie. Facem asta de aproape 3 ani. Avem o comunitate de peste 30.000 de profesori la nivel naţional. Credem că, lăsând la o parte digitalizarea, sunt multe lucruri de care profesorii au nevoie. Fiind cumva cea mai importantă verigă din sistemul educaţional, pentru că profesorul e responsabil, ca părintele, să acorde o perspectivă şi educaţie elevilor în ceea ce înseamnă ţară şi viitorul ei.

► Tot ce înseamnă online şi digitalizare, aceste competenţe ar trebui cumva puse pe nişte lucruri mult mai de bază, care intră în partea de mentalitate. Putem structura aceste lucruri în 3 direcţii – avem nevoie de conţinut care poate fi structurat atât în mediul online cât şi offline, avem nevoie de o structură sau administrare la nivel de clasă sau de şcoală şi avem nevoie de relaţionare între profesor, elev şi părinte.

► Tehnologia ajută profesorul, pentru că sunt multe activităţi administrative care ar putea fi digitalizare, la fel şi la nivel de management de şcoală. În prezent, câte hârtii trebuie să facă fiecare profesor sau director şi aici cumva ar trebui ca partea de tehnologie să aibă un aport real.

► Conţinutul este important, dar la fel e şi relaţia pe care o avem între profesor şi elev. Cum facem transferul de informaţii, în ce mod? Aici intră tehnologia prin tot ce înseamnă device-uri şi modalităţi de transfer al informaţiei.