Recesiune, lipsa vaccinurilor, geopolitică, bombardamentul aprecierii dolarului, datorii, retragerea capitalului spre Occident: economiile emergente sunt încolţite de pericole

Autor: Bogdan Cojocaru 14.04.2021

Împinse de pandemie în capcana po­li­ti­cilor monetare ale marilor puteri, sub munţi de datorii, în recesiune şi în ha­osul vaccinării, economiile emer­gente par înconjurate de riscuri din toate părţile. Pericole pândesc chiar şi din interior. 

Confruntate cu o criză economică fără precedent, care loveşte şi din interior şi din ex­terior, băncile centrale ale statelor emer­gente au recurs la ceea ce în urmă cu un de­ce­niu erau considerate focoasele nucleare din arse­nalul de politică monetară ale celor mai pu­ter­nice bănci centrale ale lumii: achiziţii de ac­tive cu bani special printaţi în acest sens prin pro­grame de quantitative easing. Această stra­te­gie a fost până acum în general benefică, apre­ciază analiştii de la Moody’s, una dintre cele mai mari agenţii de rating din lume. Însă dacă sunt retrase prea devreme,  când eco­no­mia încă nu se poate autosusţine, sau prea târ­ziu, după ce motoarele de creştere sunt tu­rate, aceste programe pot deveni toxice, aver­tizează ei.

Chiar şi marile bănci centrale ale lumii au probleme în a-şi da seama când şi cum să-şi normalizeze politicile monetare, adică să înceteze achiziţiile şi să dea drumul la creşterea dobânzilor. Nu degeaba unii analişti vorbesc de quantitative easing infinity.

Printre ţările emergente ale căror bănci centrale au recurs la achiziţii de active notabile, Moody’s aminteşte de Ungaria, Polonia, Croaţia, Chile, Africa de Sud, Turcia şi Indo­nezia. Agenţia nu pune toate economiile în aceeaşi oală, arătând că unele au fundaţii mai solide decât altele, dar şi probleme diferite.

Pentru JPMorgan Chase, una dintre cele mai mari bănci de pe Wall Street, perspectiva eco­nomiilor emergente, prin prisma mone­de­lor lor, este întunecată de geopolitică. Stra­te­gii Jonny Goulden şi Saad Siddiqui reco­mandă clien­ţilor reducerea expunerii la mone­dele emer­gente, citând, printre altele, ten­siunile create de Rusia, politicile interne ale Turciei şi Bra­ziliei şi ieşirile de capital din China. Aceste pro­bleme sut agravate de apre­cierea dolarului din acest an, neanticipată de nimeni, scrie Bloomberg.

Unele monede emergente au pierdut în faţa monedei americane între 22% şi 24% de la în­ce­putul lui 2021. Financial Times scrie că aproape toate monedele emergente şi-au pier­dut din valoare faţă de dolar în martie. Scă­derea valorii titlurilor de trezorerie ame­ricane, care înseamnă şi creşterea yieldurilor, preţul cerut de investitori pentru asumarea riscurilor cre­ditării guvernului respective, a împins în sus cos­turile de finanţare ale lumii în curs de dez­voltare şi a făcut datoriile  mai greu de gestionat într-un moment în care guvernele au nevoie de finanţare cât mai multă şi cât mai ieftină.

Yieldurile americane cresc deoarece investitorii preferă acum active puse în valoare de creşterea economică a SUA.

De asemenea, randamentele sunt forţate în sus de amplificarea fricii de inflaţie, investitorii luând în calcul o poziţie mai puţin relaxată din partea băncii centrale americane. Fed dă de obicei tonul pieţelor financiare şi băncilor centrale din întreaga lume. Pieţele emergente au fost îndrăgite de investitori pentru că, deşi riscante, ofereau dobânzi mai mari când în lumea dezvoltată păreau să domine dobânzile negative, zero sau aproape zero.

„Riscurile interne ale economiilor emergente se schimbă“, spun strategii. „Pieţelor valutare emergente le va fi greu să atragă capital nou la actualele niveluri ale ratelor de dobânzi şi cursuri de schimb.“ Analiştii de la JPMorgan Chase sunt îngrijoraţi în special de dobânzile din Rusia şi de ce se întâmplă cu rubla. Moneda se depreciază cu viteză, iar obligaţiunile ruseşti denominate în ruble se devalorizează de când armata rusă îşi concentrează forţele la graniţa cu Ucraina. Luna trecută, Morgan Stanley, o altă bancă americană importantă, a retrogradat  perspectiva pentru monedele şi obligaţiunile pieţelor emergente de două ori în două săptămâni, notează Reuters.

Un studiu al Centre for Economic Policy Research arată că pieţele emergente vor fi modelate anul acesta de politicile uneori conflictuale ale SUA şi Chinei. Cercetătorii apreciază că cel mai recent pachet de stimulare din SUA va fi dominant în raport cu poziţia mai puţin expansionistă a Beijingului, însă impulsul dat economiei globale de banii pe care-i vor primii americanii, firmele şi infrastructura americane va fi mai modest decât s-ar crede în mod normal. Normalizarea consumului de bunuri pe pieţele dezvoltate şi o creştere chineză axată mai puţin pe consumul produselor din import va limita avansul comerţului mondial, un motor important de creştere pentru economiile emergente. Oficiali din Europa şi SUA au asigurat de multe ori că, deşi politica monetară din SUA afectează euro şi economiile emergente, efectul de stimulare economică globală va eclipsa minusurile. CNBC aminteşte că revenirea economiilor emergente este mai slabă decât ar fi vrut guvernele lor deoarece unele din ele pur şi simplu nu-şi permit propriile pachete de stimulare sau campanii ample de vaccinare. FMI a avertizat lumea să se aştepte la o criză a datoriilor în economiile în curs de dezvoltare.