BNR deschide conceptual piaţa de 2 trilioane de dolari a criptomonedelor: Nu interzicem tranzacţiile cu Bitcoin (de exemplu, n.r.), dar dacă pierdeţi, să nu spuneţi că nu v-am avertizat; nu interzicem băncilor să deschidă conturi exchange-urilor, care însă trebuie să se autorizeze la BNR şi Ministerul Finanţelor, ci doar să-şi cunoască clienţii, ca să nu spele bani

În timp ce PNL şi USR/PLUS îşi împart pumni şi picioare din punct de vedere politic în direct, în văzul lumii, ca să ştie electoratul şi să-şi confirme încă o dată că nu au ce să caute împreună, lumea merge înainte cu problemele ei.

Coincidenţă sau nu, odată cu listarea la bursa americană (NASDAQ) a Coinbase, cea mai importantă platformă de tranzacţionare de criptomonede din lume, ceea ce reprezintă în esenţă o confirmare şi o validare oficială a criptomonedelor de către lumea financiară mondială, la Bucureşti BNR a ieşit cu un comunicat oficial, care aduce câteva clarificări în privinţa investiţiilor şi tranzacţionării criptomonedelor.

“Banca Naţională a României constată menţinerea tendinţei de creştere a interesului publicului faţă de monedele virtuale¹ (denumite şi cripto-active) şi atrage atenţia că, în opinia sa, acestea continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile şi extrem de riscante, ce au un potenţial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor, aşa cum s-a menţionat în comunicatele emise în data de 11.03.2015² şi în data de 6.02.2018³.

Deşi, potrivit opiniilor Autorităţii Bancare Europene, riscul de utilizare ilicită a monedelor virtuale se menţine ridicat, au fost create premise pentru administrarea acestuia. Astfel, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale sunt obligaţi, începând cu 15 iulie 2020, să se conformeze prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţa de a fi autorizaţi sau înregistraţi de Ministerul Finanţelor, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar.

Totodată, la nivel european, a fost demarat procesul de reglementare a monedelor virtuale şi a furnizorilor de servicii în legătură cu acestea, iar în prezent au loc negocieri între statele membre pe baza propunerii de Regulament elaborate de Comisia Europeană privind piaţa cripto-activelor⁴.

Reglementările administrate de Banca Naţională a României nu conţin prevederi care să interzică instituţiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale. Instituţiile de credit au obligaţia de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019, respectiv de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei şi de administrare a riscurilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului şi ţinând cont de riscurile la care se expun ca urmare a prestării de servicii de cont de plăţi pentru aceste entităţi, prin adaptarea politicilor interne de risc şi a capacităţii de administrare a riscurilor pe baze obiective şi proporţionale.

Manifestarea unor riscuri specifice deţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale şi volatilitatea semnificativă a preţului unor monede virtuale tranzacţionate nu reprezintă în acest moment o ameninţare la adresa stabilităţii financiare din România.

¹ În conformitate cu prevederile Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic.”

Dacă citim corect comunicatul oficial, BNR spune că nu interzice tranzacţionarea criptomonedelor, acceptă această piaţă, dar spune că dacă românii vor pierde bani, având în vedere că aceste active speculative sunt foarte volatile şi extrem de riscante, o fac pe cont propriu.

De asemenea, BNR precizează că reglementările date de Banca Naţională nu interzic băncilor să deschidă conturi platformelor de tranzacţionare şi de exchange şi furnizorilor de portofolii digitale. Băncile însă trebuie să-şi cunoască clienţii, să vadă mişcările din conturi, astfel încât aceştia să nu spele banii sau să finanţeze terorismul prin criptomonede.

BNR vine cu această precizare extrem de importantă pentru că, în ultimii ani, băncile din România au închis treptat conturile celor care tranzacţionau criptomonede, sau nu primeau banii din afară din tranzacţiile cu criptomonede ale clienţilor din România.

Piaţa de criptomonede a ajuns la 2 trilioane de dolari la nivel mondial şi boomul/interesul/dorinţa investitorilor de retail dar şi a marilor bănci de a tranzacţiona, investi, specula pe criptomonede sau a le tezauriza nu poate fi oprită.

În România nu există date legate de sumele de bani investite sau deţinute de români în criptomonede, dar estimările indică acum 4-5 miliarde de dolari la zi, după creşterea absolut spectaculoasă de la începutul anului a valorii criptomonedelor.

Să nu uităm că Bitcoin, cea mai tranzacţionată criptomonedă, unde şi Elon Musk, celebrul patron de la Tesla, a investit 1,5 miliarde de dolari, a crescut de 10 ori în mai puţin de 1 an.

De asemenea, sunt români care au bani şi în Etherium - a doua criptomonedă -, mai ales că acolo, la un moment dat, s-a format şi o falangă românească.

Ca să nu mai vorbim de Elrond, o criptomonedă lansată de un grup de IT-işti din Sibiu, care a ajuns la o capitalizare de 3 miliarde de dolari şi care de-abia aşteaptă ca românii dornici de îmbogăţire să-şi bage banii şi aici.

Problema tuturor românilor este că-şi repatriază foarte greu banii câştigaţi din criptomonede în conturile băncilor din România: băncile refuză primirea banilor din afară din cripto, arătând cu degetul către BNR, iar mulţi nu ar pot să demonstreze din punct de vedere al mişcărilor de cont când şi cum au investit. Mulţi folosesc Revolut, dar pe sume mici, încasează banii în bănci din străinătate, ori fac schimburi la colţul străzii - cash contra Bitcoin transferat într-un alt portofel, minus un comision.

Prin comunicatul oficial al BNR privind investiţiile în criptomonede, băncile ar putea să deschidă piaţa dacă românii pot demonstra cu acte investiţia în criptomonede şi câştigurile obţinute.

Mai ales că Ministerul Finanţelor de-abia aşteaptă să impoziteze câştigurile.

În următoarele luni vom vedea dacă şi cât se deschide piaţa de cripto şi în România.

P.S. Duminică dimineaţă Bitcoin era în scădere cu 20%, pentru ca la miezul nopţii să recupereze teren şi să aibă la ora 00.16 un minus de 0,16%, fiind cotat la 56.164 de dolari. Dacă ne uităm în urmă cu un an, un Bitcoin era la 6.866 de dolari.

În aceste condiţii şi la asemenea creşteri, cum poţi să te împotriveşti dorinţei românilor şi a lumii de a investi în Bitcoin când văd că alţii au câştigat de 10 ori într-un an, iar la noi dobânzile sunt de maximum 3% la lei!!!

Asta îmi aminteşte de ceea ce a scris Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, într-o opinie publicată vineri în ZF: În 2000 Mugur Isărescu, atunci premier, s-a întâlnit la Washington cu Alan Greenspan, celebrul preşedinte al Fed – Banca Centrală Americană, iar printre altele au discutat şi despre faptul că băncile nu operează în afara pieţei, în afara a ceea ce crede opinia publică.

“Există o importantă lecţie în exem­­plul dat de Greenspan: dacă un ban­cher central nu se poate opune pie­ţei, şi dacă este imposibil de ştiut când o piaţă este supraevaluată, iar starea ge­nerală este de încredere nelimitată şi auto­mulţumire, atunci dacă avertizezi rişti să nu te audă nimeni, iar dacă ac­ţio­nezi rişti să fii acu­zat că limitezi ve­niturile oame­nilor. În fapt, publicul do­reşte să fie aju­tat în momentele dificile, dar nu admite ca vreo autoritate să în­trerupă un boom economic. BNR ştie această lecţie, dar a con­si­derat că este de datoria sa să vor­bească despre boomul din anii 2006-2008 de pe piaţa imobiliară din România. Avertismentul a venit prin mai multe voci, inclusiv cea a guver­na­to­­rului. Ca şi în cazul lui Greenspan, s-au pri­mit doar critici şi dezaprobări”, a scris Lucian Croitoru.

Să sperăm că românii nu vor pierde prea mulţi bani în criptomonede, astfel încât să devină furioşi şi să se îndrepte către BNR sau alte autorităţi de reglementare în domeniu!