ZF Agropower 2021. Pomicultura, noua vedetă a agriculturii: 100 de proiecte aşteaptă fonduri UE de 120 mil. euro pentru livezi. „Suma va fi prea mică raportat la cerere“

Autor: Florentina Niţu 03.05.2021

România, cu o suprafaţă de 135.000 de hectare de livezi pe rod în prezent, mai puţin cu 9.000 de hec­tare decât acum un deceniu, ar putea re­cu­pera decalajul în următorii doi ani, dato­rită fondurilor europene puse la dispoziţie pen­tru sectorul pomicol. De altfel, în urmă­to­rii zece ani suprafaţa plantată cu livezi mo­derne ar putea ajunge la 60.000 de hectare, ceea ce va conduce la o producţie de 2 mi­lioa­ne de tone de fructe, în creştere cu peste 30%.

„Situaţia în pomicultură arată bine. În 2020 au fost depuse 100 de proiecte la AFIR, care sunt în aşteptare pentru finanţare. Sunt optimist şi cred că suma de 122 milioane de euro (disponibilă în 2021 şi 2022 pen­tru finanţare din fonduri eu­ro­pene – n.red.) va fi prea mică pen­tru cererea exis­ten­tă“, a spus Mihai Coman, direc­tor al Insti­tu­tului de Cer­cetare - Dez­voltare pen­tru Po­mi­cultură (ICDP) Piteşti – Mărăcineni, în ca­drul emi­siu­nii ZF Agro­power, un proiect sus­ţi­nut de Banca Transilvania.

El a adăugat că prin cele peste 120 mil. euro, vor fi înfiinţate noi culturi po­micole pe 9.000 de hectare în ur­­mă­torii doi ani. Acesta a subliniat că s-a vă­­zut inte­re­sul ridicat pentru investiţii în acest sector în 2020, când au fost uti­li­zate 310 mil. lei (peste 60 mil. euro) din fonduri europene pen­tru investiţii în pomi­cul­tură, peste suma stabilită iniţial. 

În ultimii cinci ani, pomi­cul­tu­ra a înce­put să se dezvolte da­to­rită fodurilor euro­pe­ne, lu­cru pe care l-a făcut şi viti­cul­tura an­t­erior, banii pen­tru re­con­versia cultu­ri­lor de viţă-de-vie şi din Pro­gra­mul Na­ţio­nal de Sprijin a sectorului Viti­vinicol fiind ab­sorbiţi ra­pid. Ajutoarele fi­nan­ciare au fost accesate şi în con­textul în care România are cele mai multe podgorii din Uniunea Europeană.

„Sunt optimist în ceea ce priveşte vi­itorul pomiculturii şi sunt convins că lucurile se vor schimba în bine. De exemplu, în pandemie, oamenii şi-au dorit un stil de viaţă mai sănătos, iar cosumul de fructe a crescut şi va creşte îm continuare, însă momentan nu cred că îl putem satisface doar din producţia internă. Ţinta noastră este ca pe termen lung, cu investiţii, să îl satisfacem şi să facem şi export“, a spus Mircea Grigoriu, manager al Micul Fermier Gifarm.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, România a avut o producţie de 1,48 de tone de fructe, dintre care 704.000 de tone de prune, 501.000 de tone de mere şi 50.000 de tone de pere, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Totodată, numărul de pomi pe rod din livezi şi grădinile familiale a fost de 34,4 milioane de pruni, 23,6 milioane de meri şi 3,1 milioane de peri, conform aceleaşi surse.

„Pomicultura este într-o evoluţie foarte bună, pozitivă, iar cu banii europeni este într-un progres constant. Dacă se finanţează constant, vor fi fructe multe româneşti pe piaţă şi vom găsi mai greu mere poloneze pe raft. Este foarte uşor să implementezi un proiect din fonduri europene, iar cererea este foarte mare“, a afirmat Aurel Onigaş, administratorul Pombis, companie care are o suprafaţă de peste 100 de hectare cultivate cu meri, pruni şi cireşi.