Cum vor arăta meseriile viitorului din industria feroviară?

♦Mihnea Costoiu, Universitatea Politehnica Bucureşti: Nu mai putem vorbi de inginerul simplu de cale ferată. Industria feroviară dă acum mâna cu multe alte tehnologii şi cu inginerii din mai multe domenii.

„Este o criză majoră de ingineri şi companiile sunt în permanenţă la uşa noastră. Când vorbim de un inginer din transportul feroviar, nu trebuie să ne imaginăm doar inginerul care lucrează la căile ferate. Vorbim de ingineri care lucrează la sistemele de automatizare, sisteme de frânare, sisteme mecanice, este o plajă foarte mare”, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), universitate cu aproximativ 30.000 de studenţi.

Forţa de muncă este, în prezent, una dintre problemele cu care se confruntă industria feroviară. Tinerii nu mai sunt atraşi de specializările din această industrie şi, mai mult, şcolile profesionale care să pregătească viitorii tehnicieni aproape că nu mai există. Mihnea Costoiu povesteşte că mai multe companii vin la UPB pentru a solicita tehnicieni:

„Companiile cu care lucrăm în mod uzual nu ne solicită doar ingineri şi ne cer să pregătim şi absolvenţi din învăţământul preuniversitar, adică din şcoli postliceale, cum erau pe vremuri, sau lucrători, tehnicieni din această industrie, ceea ce noi nu facem. Am încercat să ajutăm aceste licee, dar din nefericire suntem într-o situaţie complicată, pentru că tinerii fug de liceele industriale, iar rată de promovabilitate la bacalaureat este foarte mică la aceste licee.”

Companiile de stat şi private din domeniul feroviar solicită de la mecanici de locomotivă până la orice tip de tehnicieni, lucrători şi ingineri.

„Noi de foarte mult timp spunem că infrastructură feroviară nu va mai putea fi operată câtă vreme nu găsim specialişti. Piaţa vine târziu şi cere un număr mare de absolvenţi foarte repede. Este important ca şi companiile şi statul român să înţeleagă necesitatea investiţiilor în ingineri”, mai spune Mihnea Costoiu, care adaugă că într-o singură zi trei companii au venit în audienţă la rectoratul UPB şi au solicitat 1.000 de ingineri.

În ceea ce priveşte pregătirea inginerilor pentru industria feroviară, adaptată la nevoile şi tendinţele pieţei, Mihnea Costoiu afirmă că aceasta înseamnă îmbinarea mai multor discipline inginereşti.

„Noi trecem printr-un proces de transformare major. Vorbim de inteligenţă artificială, internet of things, de folosirea celor mai noi tehnologii în sprijinul ingineriei transporturilor. Am ajuns la cale ferată cu viteze foarte mari. Toate acestea includ tehnologii din ce în ce mai moderne. Vorbim de materiale noi, de tehnologii noi care sunt incluse în toată această infrastructură, deci o gamă întreagă de tehnologii din domeniul altor inginerii.”

Calea ferată reprezintă un transport mai sigur şi mai verde. Direcţiile de la nivel european pun un accent mai mare pe calea ferată pentru anumite tipuri de transporturi, decât pe componenta rutieră. În aceste condiţii, România are nevoie şi de forţă de muncă în acest domeniu, dar şi de infrastructură pe care să o opereze oameni pregătiţi, adaugă Mihnea Costoiu.

„România a pierdut după 1989 şi nu a mai investit serios în calea ferată, care nu a fost o prioritate a guvernelor. Este extrem de important să investim în infrastructura feroviară, care să fie pusă la dispoziţia operatorilor publici şi privaţi.”