650 de români au trimis în T1/2021 cereri pentru soluţii amiabile cu băncile şi IFN-urile, în creştere cu 20%. Alexandru Păunescu, CSALB: Nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în soluţionarea alternativă prin negocieri cu clienţii. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult sau mai puţin

Autor: Roxana Rosu 22.04.2021

„Aşteptarea clienţilor este să putem schimba condiţiile contractuale pur şi simplu, în funcţie de piaţă. Dar, mai ales în situaţii de criză, acest lucru poate însemna costuri pe care nici măcar băncile nu şi le pot asuma. Aşadar, aşteptările trebuie să fie echilibrate“, consideră Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

Peste 708.000 de români au soli­ci­tat băncilor în 2020 şi 2021 amânarea plă­ţii ratelor, la care se adaugă cli­en­ţii care au cerut acest lucru IFN-uri­lor, iar în aceste condiţii instituţiile ban­care recomandă ca, după expira­rea perioadei de amânare, situaţia cre­di­telor şi a ratelor să fie renego­cia­tă cu clienţii, arată un comunicat al Centru­lui de Soluţionare Alter­na­tivă a Litigi­ilor în domeniul Bancar (CSALB).

„În acest moment nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în solu­ţionarea alternativă. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult şi de bănci care se implică mai pu­ţin. Din fericire, vorbim deja de mii de negocieri care s-au purtat în ca­drul CSALB, dintre care aproxi­ma­tiv 2.000 s-au încheiat cu împă­ca­rea părţilor şi cu acceptarea soluţiei pro­puse de conciliatori. Este un pro­ces de schimbare a unei menta­li­tăţi: sunt tot mai puţine instituţiile care cla­sează multe cereri, iar cele mai mari bănci din sistem arată o des­chi­dere spre negociere, inclusiv în re­laţia directă cu propriii clienţi“, spu­ne Alexandru Păunescu, preşe­din­tele Colegiului de Coordonare al CSALB.