Datorită rezilienţei sectorului privat, economia a mers mai bine decât ne aşteptam. „Este încă o dovadă că orice stat trebuie să sprijine sectorul privat pentru a putea să rezolve problemele unei ţări. Antreprenorii au dovedit că ştiu să se adapteze mai bine şi au făcut performanţe chiar şi în aceste condiţii dificile.“

Autor: Ramona Cornea 25.04.2021

Economia României a mers mai bine în 2020 decât se aşteptau analiştii, iar acest lucru s-a datorat în primul rând rezilienţei mediului de afaceri local, crede Cristian Nacu, senior country officer IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

„Din punct de vedere al economiei, lucrurile au stat un pic mai bine decât ne-am aşteptat. În cazul României, anul trecut a fost o scădere de doar 3,9% din PIB, ceea ce este mult mai bine decât estimările iniţiale. Acest lucru s-a datorat în primul rând rezilienţei sectorului privat, a antreprenorilor în general, care au dovedit că ştiu să se adapteze mai bine şi au făcut performanţe chiar şi în aceste condiţii dificile. Este încă o dovadă că orice stat trebuie să sprijine sectorul privat pentru a putea să rezolve problemele unei ţări”, a declarat Cristian Nacu în cadrul unei conferinţe organizată de PwC România.

Amploarea la care va ajunge criza cauzată de pandemie precum şi relansarea economiei locale depind de modul în care va fi gestionată această criză de succesul vaccinării, crede el.

„Acum un an, perspectivele nu erau grozave. Imediat după începerea crizei, şefa FMI a spus că probabil ne aşteaptă cea mai dificilă criză din ultimii 100 de ani şi perspectivele erau destul de sumbre. Amploarea crizei sau a relansării crizei economice de acum depinde enorm de modul în care se gestionează criza medicală şi de modul în care se va gestiona soluţia vaccinării.“

Deşi rezultatele economice au fost foarte bune anul trecut, anul acesta şi anii care vin sunt cel puţin la fel de dificili pentru că România trebuie să reducă deficitul bugetar cu aproape 3 procente, deci anul acesta va fi unul cu presiuni foarte mari asupra deficitului, iar nevoia de resurse este absolut evidentă, spune Cristian Nacu. În acest context, el crede că nu trebuie să uităm faptul că nivelul scăzut de venituri din taxe al României, printre cele mai scăzute din Europa, are la bază şi anumite politici care trebuie revizuite.

„Este vremea ca politicienii să revizuiască toate aceste măsuri şi să facă un inventar al tuturor scutirilor de taxe, al tuturor excepţiilor de la TVA, astfel încât să pună totul pe nişte baze sustenabile şi echitabile. Aceste lucruri nu vor mai putea fi amânate şi vor trebui discutate astfel încât să compensăm deficitul extrem de mare pe care îl avem la ora actuală.“

Absorbţia fondurilor europene, care reprezintă o şansă enormă, trebuie îmbunătăţită semnificativ, iar acest lucru se poate face prin îmbunătăţirea modului în care se realizează proiectele, urmărirea lor, precum şi profesionalizarea selecţiei proiectelor.

„Dacă nu se vor face toate lucrurile acestea, va fi foarte dificil să absorbim aceste fonduri, iar de absorbţia acestor fonduri depinde foarte mult performanţa financiară viitoare”, concluzionează Cristian Nacu.

Ionuţ Simion, country managing partner în cadrul PwC România, a subliniat şi el că pandemia de COVID-19 a venit cu costuri foarte mari pentru state.  „Cu toţii ştim că politica fiscal-bugetară are un impact foarte mare asupra mediului de afaceri. În ultimul an, presiunile asupra bugetelor naţionale s-au amplificat sub impactul pandemiei, cel al crizei cauzate de COVID-19. Costurile crizei sunt foarte mari, iar statele au fost nevoite să intervină pentru susţinerea afacerilor din ţările lor prin acordarea unor facilităţi fiscale care au dus la creşterea datoriei guvernamentale. Deocamdată, finan­ţarea nu pus probleme, dobânzile fiind la un nivel extrem de scăzut”, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment.

Anul trecut, nu mai puţin de 46,3 mld. lei, 4,55% din PIB au fost puşi la dispoziţia companiilor prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale, cu scopul combaterii efectelor pandemiei, a adăugat Ionuţ Simion.

Mirela Călugăreanu, preşedintele ANAF, a subliniat că instituţia a încasat taxe şi impozite în valoare de 24 mld. lei pe lună în 2020. Mai mult, nivelul rambursărilor de TVA a fost cu 25% mai mare în 2020 faţă de 2019, iar valoarea acestora s-a ridicat la 2 mld. lei. Primul trimestru al anului 2021 vine cu semne bune, spune ea, având în vedere că încasările le depăşesc chiar şi pe cele din 2019, anul de dinaintea pandemiei.

„În primul trimestru din 2021 avem încasări cu 14% mai mari decât în anul 2019, în condiţiile în care a fost prelungită procedura de rambursare cu control ulterior. Mediul de afaceri a dat un semnal pozitiv, iar lucrurile sunt în bună-regulă”, a explicat Mirela Călugăreanu.

Alina Popa, director financiar şi membru al directoratului OMV Petrom, spune că organizaţia din care face parte a luat foarte multe măsuri financiare precum reduceri de costuri şi reduceri de investiţii pentru a rezista în criza adusă de pandemia de COVID-19.

„Ne-am asigurat că rămânem sustenabili din punct de vedere financiar. (...) Criza nu s-a terminat pentru noi, ea continuă. Există un nivel de volatilitate extrem de mare, vedem o revenire a preţurilor ţiţeiului, dar nu ne bazăm pe ea. Sunt extrem de prudenţi, atât din perspectiva nivelului investiţional, cât şi a programelor de reducere de costuri”, a spus ea în cadrul conferinţei.

Un element bun în această perioadă a fost progresul pe care compania l-a făcut pe partea de digitalizare, unul mult mai mare şi mai rapid decât oricând în altă perioadă.

ramona.cornea@zf.ro