Ucraina este din nou pe picior de război cu Rusia, dar cum ar rezista populaţia şi economia unui nou conflict? Inflaţia accelerează, creditul este scump, iar pieţele financiare nu au milă

Autor: Bogdan Cojocaru 21.04.2021

Ucraina, unul dintre cele mai populate state din Europa, este din nou pe picior de război cu o Rusie imprevizibilă care se pregăteşte de alegeri generale. Care-i sunt vulnerabilităţile?

În primul rând, într-o situaţie de conflict, pe lângă puterea armatei contează moralul populaţiei. Inflaţia afectează bunăstarea omului de rând pentru că dacă este ridicată erodează puterea de cumpărare. Iar în luna martie inflaţia anualizată din Ucraina a fost de 8,5%, cu tendinţe de accelerare, dar este încă departe de nivelurile de 30-60% înregistrate în 2015, an de război. Acum se scumpesc mai ales alimentele.

Spre comparaţie, în România rata anualizată a inflaţiei a fost de 3,1% în martie. Apoi, bunăstarea omului de rând depinde şi de accesul facil la credit.

În Ucraina, inflaţia accelerată împinge în sus dobânzile. În aprilie, banca centrală a ma­jo­rat principala rată a dobânzii de la 6,5% la 7,5% şi a semnalizat că sunt posibile noi creş­teri, notează Reuters. În România, rata de do­bân­dă la facilitatea de creditare a BNR este de 1,7%.

Economic, criza cauzată de pandemie a dus la una din cele mai uşoare recesiuni din Europa, potrivit datelor statistice oficiale. Însă Rusia a rămas pentru Ucraina unul din prin­cipalii parteneri atât la exporturi, cât şi la im­porturi, deşi dependenţa comercială s-a redus, iar comerţul s-a diversificat. În aceste con­diţii, un conflict cu ţara vecină ar afecta semni­ficativ afacerile ucrainene. Apoi, econo­mia a rămas acaparată de oligarhi şi corupţie, deşi actualul preşedinte, actorul Volodimir Zelenski, a promis că va scăpa ţara de aceste probleme.

Pe frontul pandemiei, zvonurile spun că unii ucraineni sunt atât de disperaţi să se vaccineze încât sunt dispuşi să cumpere vaccinuri din străinătate. Mâncarea s-a scumpit cu 2,1% în martie, faţă de luna anterioară, acelaşi ritm ca în februarie. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate la ulei (aproape 10%), zahăr (5%) şi fructe (3,5%). Ţigările şi alcoolul s-au scumpit cu 1,3%. Preţurile la îmbrăcăminte şi încăl­ţăminte au urcat cu aproape 13%.

Ţinta de inflaţie a băncii centrale ucrainene este de 5%, prin urmare se poate spune că preţurile au scăpat de sub control. Acest lucru a forţat instituţia să devină una din primele bănci centrale care majorează dobânzile anul acesta, scrie Bloomberg.

Dobânzile mai mari pot şifona popularitatea preşedintelui  Zelenski, care l-a numit pe guvernatorul băncii centrale Kirilo Şevcenko anul trecut după ce s-a plâns că costurile împrumuturilor sunt prea ridicate. Recent, el a promis că ucrainenii vor avea acces la credite ieftine pentru locuinţe. Din punctul de vedere comercial, Rusia este a treia piaţă de export a Ucrainei, cu o pondere de 6,5% în total în 2019 şi a doua sursă de importuri, cu o cotă de 11,5%. În trecut, Rusia obişnuia să acapareze o treime din exporturile ucrainene, prin urmare vulnerabilitatea Ucrainei la acest capitol s-a redus semnificativ, însă nu de tot.

Ca bloc, Uniunea Europeană atrage acum peste 40% din exporturile de bunuri ucrainene, faţă de 25% în urmă cu zece ani. Ca ţară individuală, China este destinaţia principală pentru exporturi - 7,2% din total. De asemenea, tot din China au venit în 2019 circa 15% din importuri. Pe locul doi ca destinaţie individuală pentru exporturi este Polonia, o ţară care ca şi Ucraina are o puternică atitudine antirusească.

Prin urmare, în ultimii ani Ucraina a reuşit să-şi diversifice destinaţiile de export, forţată de războiul nedeclarat cu Rusia care durează din 2014. Aşa cum o arată datele pentru 2019, cele mai recente, nu mai există o piaţă externă dominantă.

Pe de altă parte, Ucraina exportă mai ales cereale şi materii prime, prin urmare produse fără valoare adăugată mare, şi este un stat profund deficitar la comerţ. Cele 11,5% importuri din Rusia reprezintă, cel mai probabil, petrol şi produse de rafinare, cum ar fi motorina, potrivit unei analize a Atlantic Council, care a observat că Ucraina s-a angajat în relaţii semnificative de comerţ cu Belarusia, ţară ce poate fi considerată aliată cu Rusia şi o cale de evitare a sancţiunilor comerciale ruseşti contra Ucrainei.

The Jamestown Foundation scrie că sectorul de rafinare ucrainean pur şi simplu s-a prăbuşit în ultimii ani, iar ţara este dependentă pentru combustibili de importurile din Belarusia (care au acoperit în 2020 circa 51% din consumul de benzină şi 30% din consumul de motorină). Important este că Ucraina a reuşit să-şi diminueze semnificativ importurile de gaze naturale din Rusia, în trecut un punct vulnerabil deosebit de dureros, şi a reuşit să facă acest lucru mulţumită fluxurilor inversate din UE. Cu alte cuvinte, Ucraina încă mai consumă gaze ruseşti, dar le cumpără  din Uniune.

Economia ucraineană n-a scăzut decât cu -4% în 2020, sub presiunea crizei internaţionale şi a pandemiei. Dar pentru revenire ar avea nevoie de banii dintr-un pachet de finanţare de stand-by de 5 miliarde de dolari de la FMI. Până acum a primit  2,1 miliarde de dolari, însă restul de bani sunt blocaţi din cauza îngrijorărilor Fondului că autorităţile ucrainene nu-şi dau toată silinţa pentru a combate corupţia. Dacă Kievul nu reuşeşte să acceseze fondurile FMI, va fi nevoit să se împrumute de pe pieţele externe, la costuri în creştere din cauza stării de conflict cu Rusia.

Între timp, Ucraina, stat care nu este membru al NATO, şi-a găsit un aliat în Turcia, care are planuri să exporte şi să producă tehnologie militară acolo. Turcia este singura putere militară navală de la Marea Neagră comparabilă cu Rusia. Iar în Europa cresc îngrijorările printre miniştrii de externe că Moscova se pregăteşte să recunoască suveranitatea autoproclamatelor Republici Populare Doneţk şi Lugansk, teritorii ucrainene controlate de trupe separatiste susţinute de Rusia. O sursă a declarat pentru EUobserver că preşedintele rus Vladimir Putin va emite un decret prezidenţial în acest sens chiar săptămâna aceasta.