BCE alege să-şi conserve energia şi să lase pieţele cufundate în incertitudine înainte de ceea ce este aşteptat să fie o decizie crucială în iunie

Autor: Bogdan Cojocaru 22.04.2021

O şedinţă de politică monetară plictisitoare, fără decizii spec­taculoase din partea BCE ar putea să pară în mod normal un semn liniştitor pentru pieţe şi pentru cei care vor să vadă departe în viitorul economiei. Însă acum vremurile nu sunt nici de departe normale, iar faptul că banca centrală a zonei euro a ales în şedinţa de ieri să nu facă nimic este un semn că nimic nu este sigur. BCE pur şi simplu aşteaptă să vadă încotro se îndreaptă lucrurile.

BCE a menţinut în şedinţe de politică monetară de ieri dobânda principală la 0, iar pe cea pentru facilitatea de depozit la minimul record de -0,5% şi a lăsat neschimbate achiziţiile de active prin care ţine sub control pieţele de finanţare ale guvernelor zonei euro.

Unii analişti spun că după ce a calmat pieţele isterice luna trecută promiţând o accelerare „semnificativă“ a ritmului în care achiziţionează obligaţiuni pentru a ţine jos costurile de finanţare ale guvernelor, BCE nu mai este presată să acţioneze din nou. Însă alţii atrag atenţia că au apărut deja presiuni ca BCE să-şi reducă achiziţiile deoarece dacă va continua cu actuala viteză va rămâne mult prea devreme fără carburant.

De asemenea, deşi preşedinta instituţiei, franţuzoaica Christine Lagarde, vede o revenire puternică a economiei Uniunii Europene în a doua jumătate a anului, există posibilitatea unor noi întârzieri în aplicarea planului comun de reconstrucţie economică.

Apoi, BCE este prizoniera situaţiei în care rate mari de infectare cu COVID-19 forţează înăsprirea restricţiilor în multe dintre cele 19 state ale zonei euro, inclusiv în cele mai mari economii, Germania, Franţa, Italia şi Spania. Acest lucru face ca Europa să rămână cu mult în urma SUA la creştere economică, după cum scrie Bloomberg.

Există progres în unele campanii de vaccinare, ceea ce hrăneşte optimismul unora că o revenire puternică este aproape. Dar pe de altă parte, pieţele reacţionează energic la veştile că pandemia scapă de sub control în unele regiuni. India, una dintre cele mai populate ţări, era până nu demult subiectul unor teorii şi speculaţii privind numărul mic de persoane care se îmbolnăvesc de COVID-19. Acum, India înregistreaza cea mai mare creştere a ratei de infectare din lume. Iar în diferite ţări apar diferite variante ale coronavirusului care pun sub semnul îndoielii eficienţa vaccinurilor de imunizare existente.

În zona euro, yieldurile obligaţiunilor suverane germane cu scadenţa la 10 ani, referinţa pentru costurile de finanţare ale guvernelor din regiune, sunt cu 7 puncte de bază mai mari decât în martie, la -0,26%, adică încă în teritoriul negativ, iar ceea ce investitorii cer în plus pentru a cumpăra obligaţiunile italiene mai riscante este cu doar puţin peste minimul din acest an.

Acest lucru înseamnă că strategia BCE de a ţine în frâu pieţele financiare funcţionează.

Pe de altă parte, băncile comerciale se aşteaptă să înăsprească condiţiile de creditare pentru firme şi consumatori în acest trimestru deoarece anticipează creşterea cererii. Aceasta este o chestiune importantă pentru Lagarde, care a promis o strategie cuprinzătoare pentru a menţine un acces facil la finanţare pentru afaceri, gospodării şi guverne.

Deşi oficialii BCE au subliniat de nenumărare ori că intenţionează să păstreze o politică monetară prietenoasă cu creşterea economică mult în viitor, unii dintre ei au iniţiat deja discuţii despre retragerea măsurilor de urgenţă. Francezul Francois Villeroy de Galhau a declarat că banca centrală a zonei euro „ar putea pune stop“ programului de achiziţii de obligaţiuni pe timp de pandemie în mai puţin de un an, aşa cum de fapt a şi fost planul.

Cei mai mulţi analişti intervievaţi de Bloomberg cred că BCE va încetini ritmul achiziţiilor de active în iulie. La actuala viteză cu care cumpără acticve, BCE îşi va epuiza cota de achiziţii înainte de termul ţintă, luna martie 2022, astfel că analiştii se aşteaptă ca decizia de politică monetară din iunie să reprezinte un semnal important privind viitorul Programului de Achiziţii de Urgenţă în Pandemie (PEPP) de 1.850 miliarde euro.

Olandezul Klaas Knot, unul dintre cei mai conservatori membri ai Consiliului Guvernatorilor a spus deja că BCE ar putea începe din iunie să încetinească ritmul achiziţiilor. Alte bănci centrale au început deja să se îndrepte spre ieşire. Banca centrală a Canadei a anunţat mieruri ca ar putea începe să majoreze ratele de dobândă spre finalul anului 2022 în condiţiile în care a îmbunătăţit semnificativ perspectiva de creştere pentru economia canadiană. Pentru Lagarde există şi motive clare de optimism.

Companiile demonstrează că se pot adapta la noul mediu de afaceri, marcat de măsuri de lockdown, iar guvernele le ajută cu programe de sprijin fiscal. Dacă gradul de imunitate al populaţiei continuă să crescă, companiile sănătoase vor reprezenta o bază solidă de relansare economică.