Telemunca, între beneficii şi efecte negative

Telemunca, un mod de lucru implementat rapid şi masiv de companiile locale în 2020 din cauza evoluţiei pandemiei de COVID-19, vine cu nume­roase avantaje atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi. Astfel, angajaţii nu mai pierd timpul cu naveta până la serviciu, pot munci din confortul casei lor sau de oriunde din lume, angajatorii au acces la talent la care nu aveau înainte de pandemie şi pot reduce costurile cu spaţiile de lucru.

„În primul rând, angajatorii au acces global la talente, iar acest avantaj pe termen lung va face diferenţa între companii care vor creşte până la potenţialul maxim şi companii care vor dispărea“, spune Elena Antoneac, head of operations în cadrul Nestlers Group, companie de mobilitate globală.

Florin Godean, country manager al Adecco România, crede că printre avan­ta­jele telemuncii pentru angajaţi sunt pro­duc­tivitate şi organizarea timpului de lu­cru. Cu toate acestea, odată cu trecerea tim­pului şi prelungirea perioadei fără in­te­racţiune între angajaţi, încep să apară şi efec­tele negative ale acestui mod de lucru.

„Avantajele lucrului în regim de telemuncă pentru angajaţi sunt clare dacă ne uităm la productivitate şi organizarea timpului de lucru. În ceea ce priveşte nevoia de interacţiune fizică dintre colegi în cadrul unui birou, aici intervin deza­vantajele. La fel este şi pentru angajatori. Pe o parte productivitatea angajaţilor poate creşte în regim de telemuncă, dar poate scădea motivaţia şi apartenenţa la cultura organizaţională“, a spus Godean.

Viorel Panaite, managing partner al com­paniei de consultanţă în lidership Human Invest & Ken Blanchard Ro­mâ­nia, afirmă că printre provocările co­mune ale muncii remote ale liderilor sunt legate de integrarea celor veniţi în echipă în timpul pandemiei sau construirea unei echipe de la zero. Mai mult, munca de acasă aduce multor angajaţi dificultăţi în a de­f­ini sănătos limitele între viaţa pro­fesională şi cea personală, spune el.

„Odată trecut valul de solidaritate din primele 6 luni ale pandemiei, energia angajaţilor a început să scadă, iar oboseala să crească. Fie că au profil extrovert sau introvert, indiferent de situaţia de familie, realitatea condiţiilor de muncă de acasă a adus la mulţi dintre oameni însingurare şi izolare, anxietate şi deconectare socială. Munca de acasă aduce multor angajaţi dificultăţi în a defini sănătos limitele între viaţa profesională şi cea personală, iar asta a fost şi este pentru o categorie nu­me­roasă un factor de oboseală psihică şi de insatisfacţie“, a declarat Viorel Panaite.

Oana Botolan Datki, managing partner al Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, spune că sunt două dimensiuni principale în ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele telemuncii: cel al motivaţiei şi engagementului şi cel al performanţei şi productivităţii.

„Din punctul de vedere al motivaţiei şi al engagementului, este destul de dificil ca oamenii să funcţioneze doar în telemuncă, fără niciun fel de interacţiune. Cu toate acestea, sunt foarte multe companii, majoritatea din industrii unde se poate folosi telemunca, unde este clar că se va lucra în telemuncă până la sfârşitul anului. Din punct de vedere al engagementului este foarte dificil, iar şi mai dificil este în zona de adus oameni noi, în partea de inducţie“, a spus ea.

Există şi avantaje, ele sunt legate de reducerea costurilor, în principal, deşi majoritatea companiilor nu au decis să renunţe la spaţiile de birouri, adaugă Oana Botolan.

Bogdan Gabor, country manager al Lugera, The People Republic, spune că entru angajaţi lucrul de acasă înseamnă mai puţin timp petrecut în trafic, mai mult timp pentru activităţile personale, dar şi flexibilitatea de a lucra din orice loc – de la terasă, de la munte sau de la mare.

„Pentru angajatori telemunca s-a tradus în cheltuieli administrative mai mici, dar şi mai multă claritate în roluri şi responsabilităţi. Pe de altă parte, angajaţii au resimţit o presiune mai mare în sistemul de telemuncă deoarece graniţele dintre spaţiul privat şi locul de muncă s-au suprapus, iar întreruperile au condus la extinderea timpului de lucru. Comunicarea cu colegii a fost şi ea mai dificilă, iar lipsa interacţiunii faţă în faţă a alimentat sentimentul de izolare şi de lipsă a apartenenţei. Pentru organizaţii telemunca a pus la grea încercare comunicarea“, a spus el.

Viorel Panaite, Human Invest

Florin Godean, Adecco România

Oana Botolan Datki, Cteam Human Capital

Bogdan Gabor, country manager al Lugera