Productivitatea în telemuncă. Îi face munca de la distanţă mai eficienţi pe angajaţi?

La începutul pandemiei de COVID-19 în România, când com­paniile au fost nevoite să im­plementeze telemunca aproape de pe o zi pe alta, liderii echipelor se temeau că angajaţii lor nu vor mai fi la fel de productivi dacă vor lucra de acasă sau din alt oraş sau ţară. Cu timpul, temerile managerilor s-au dovedit a fi nefondate, iar productivitatea angajaţilor chiar a crescut în telemuncă, după ce oamenii au eliminat timpul pe care îl petreceau pe drum spre şi dinspre serviciu, pauzele de ţigară sau de socializat cu colegii.

Un studiu realizat de PwC România ară­ta că 30% dintre companiile res­pon­dente spuneau că productivitatea anga­ja­ţilor a crescut de la implementarea muncii de acasă, în timp ce 44% spuneau că a ră­mas constantă.

„În multe domenii productivitatea a crescut, de exemplu în call center şi suport clienţi. Faptul că o persoană nu mai pierde timp cu transportul până la birou şi pregătirile adiacente îi oferă timp mai multe pentru odihnă şi reflecţie. În schimb, mulţi angajaţi semnalează oboseală şi scăderea motivaţiei profesionale“, explică Florin Godean, country manager al companiei de recrutare Adecco România.

Totodată, trei sferturi dintre com­paniile respondente studiului citat cred că implicarea angajaţilor a rămas constantă, însă tot mai multe organizaţii sunt îngrijorate de evoluţia stării de spirit a acestora pe măsură ce situaţia sanitară evoluează negativ, iar izolarea aferentă continuă pe o perioadă mai lungă.

„Din discuţiile pe care le am eu, liderii văd foarte diferit aceasta temă, în funcţie de ce înţelege fiecare prin productivitate, de metodologia de calcul al productivităţii din organizaţia lor şi de filozofia personală de leadership. Unii spun că produc­tivi­ta­tea angajaţilor lor e mai mică în stilul re­mote, alţii spun că în cazul lor specific este mai mare. Este o estimare care diferă de la organizaţie la organizaţie şi de la lider la lider, de la echipă la echipă, în aceeaşi orga­nizaţie“, explică şi Viorel Panaite, mana­ging partner al Human Invest & Ken Blanchard România, companie de consultanţă în lidership.

Răzvan Zglobiu, head of sales and talent acquisition în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Service, spune că lucrul de la distanţă la scară mare este realizabil şi statisticile derulate până în prezent ne arată că telemunca nu a scăzut productivitatea angajaţilor.

„Îngrijorările companiilor la începutul pandemiei se diminuează, iar deschiderea lor în a păstra un sistem mixt de lucru sau integral de acasă este din ce în ce mai mare. Factorii care au păstrat productivitate constantă sunt timpul alocat muncii, angajaţii investind mai mult timp pentru finalizarea sarcinilor curente sau capacitatea mai bună de concentrare pe task-uri într-un mediu confortabil. Starea de bine a angajaţilor (well-being) este esenţială pentru productivitate, este important ca organizaţiile să investească din ce în ce mai mult în resurse şi beneficii care să-i ajute pe angajaţi să fie echilibraţi şi să le creeze un echilibru pentru sănătatea lor fizică şi psihic“, spune el. 

George Georgescu, HR business development manager, în cadrul companiei BIA Human Resource Management Services, spune că există companii care declară că randamentul angajaţilor lor a crescut considerabil faţă de activitatea de la birou, dar şi companii care invocă o scădere a randamentului propriilor angajaţi.

„În ceea ce priveşte modul în care lucrul în regim de telemuncă a influenţat productivitatea angajaţilor, rezultatele sunt împărţite, astfel că există companii care declară că randamentul propriilor angajaţi a crescut considerabil faţă de activitatea de la birou, dar şi companii care invocă o scădere a randamentului propriilor angajaţi. În opinia noastră, randamentul în telemuncă este influenţat de natura activităţii fiecărei companii în parte, astfel că unele activităţi pot găsi un mediu propice de desfăşurare în regimul de telemuncă, pe când alte activităţi pot fi defavorizate“, a explicat el.

Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera The People Republic, spune că oboseala digitală cumulată cu lipsa interacţiunii vor afecta şi ele negativ productivitatea.

„Din informaţiile pe care le avem în prezent observăm doar mici deviaţii, însă pe termen mediu vom resimţi, cu siguranţă, efectele pandemiei şi lipsa programelor de dezvoltare profesională, a programelor de mentorat, de succesorat şi a internship-urilor. În plus, oboseala digitală cumulată cu lipsa interacţiunii vor afecta şi ele negativ productivitatea.

Este necesar să găsim noi metode pentru a gestiona eficient transferul de cunoştinţe în acest nou context şi să menţinem motivaţia angajaţilor“, a spus el.

Oana Botolan Datki, managing partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că productivitatea angajaţilor începe să scadă anul acesta.

„Productivitatea angajaţilor nu a scăzut în telemuncă în anul 2020, însă în 2021 începe să scadă. Din punct de vedere al engagementului este foarte dificil, iar şi mai dificil este în zona de adus oameni noi, în partea de inducţie. Trebuie să schimbi total modul în care faci aceste lucruri, iar companiile nu au foarte bine pus la punct modul în care se întâmplă lucrurile acestea“, a explicat ea.