Videoconferinţa ZF. Conectăm România. „Este nevoie de unificarea tuturor bazelor de date, un centru de date de unde orice medic şi clinică pot avea acces la istoricul unui pacient.“ O problemă pentru pacienţi este lipsa unui „fir roşu“, care să îi direcţioneze pe aceştia spre specialistul de care au nevoie

♦ Noile tehnologii limitează riscul de infecţii în spitale şi scad timpul petrecut de pacient în spitale, având acces la un număr mai mare de specialişti ♦ Pandemia a accelerat digitalizarea în sănătate.

Ţinta pentru digitalizarea în medicină trebuie să fie ghidarea pacientului către prevenţie, după ce până acum, accentul a fost pe tratarea problemelor după ce au apărut. În plus, folosirea tehnologiei înseamnă cheltuieli mai mici şi rezolvarea unor probleme acute ale sănă­tăţii româneşti, cum este lipsa medicilor specialişti. Acestea au fost două dintre temele dezbătute în cadrul videoconferinţei Conectăm Româ­nia. Medicina Viitorului - Avantajele tehno­logiei pentru sectorul medical, organziată de ZF în parteneriat cu Huawei România.

„Digitalizarea în medicină este acea revoluţie care transformă focusul de la bolnav spre menţinerea sănătăţii omului. Este o metodă de prevenţie a sănătăţii oamenilor. Suntem destul de digitalizaţi, dar ducem lipsă de colaborare între spitale şi medici, nu că nu există, dar nu e facilitată de o structură dedicată. Unificarea tuturor bazelor de date, accesul unui medic la toată istoria unui pacient, şi nu e nevoie decât de un centru de date unde orice medic şi clinică poate avea acces“ a spus Codruţ Săvulescu, senior solution manager Huawei România. El a explicat că în digita­lizarea sănătăţii sunt incluse activităţile de investigare, istoricul bolii unui pacient, diagnosticul. De asemenea, conectivitatea permite ca doctori aflaţi la distanţă să poată colabora cu alţi coolegi în cazul unei investigaţii, iar pacientul să aibă astfel acces la două opinii medicale.

„O problemă interesantă este cea de cola­borare între bazele de date ale spitalelor, clinicilor, centrelor medicale. Din 2017 am început să punem bazele unui concept  - spitalul inteligent - cu două elemente care ţin de concentrarea bazelor de date într-un singur punct. Dar spitalul inteligent se bazează pe colaborare. Această soluţie conţine un cloud care poate fi distribuit sau concentrat, la nivel naţional, conţine modulele de lucru uzuale pentru medici şi pacienţi, un grup de diagnoză colectivă“, a mai spus Codruţ Săvulescu.

Wargha Enayati, CEO al Enayati Group, a precizat că digitalizarea în domeniul medical este o adevărată provocare, mai ales pentru că pacienţii trebuie ghidaţi prin sistemul de sănătate.

„Digitalizarea pentru mine trebuie să aibă acest rol, în care pacientul nu merge la spital sau la medic ca la supermarket – fără să ştie ce are sau ce reacţii adverse poate avea la anumite medicamente pe care le alege de pe raft. În privat, cel puţin, avem posibilităţi să ne tratăm, dar problema majoră a pacienţilor e că nu ştiu unde să meargă pentru a afla care este problema lor şi cum să o rezolve, iar pentru asta avem nevoi de sfătuire, care poate fi oferită cu ajutorul tehnologiei“, a spus Wargha Enayati, CEO al Enayati Group.

El este unul dintre fondatorii sistemului privat de sănătate, construind în urmă cu 25 de ani reţeaua Regina Maria, iar în prezent a investit într-un nou centru medical, cel mai mare proiect greenfield din ultimii ani din România, o investiţie de

60 mil. euro. „La început, acum aproximativ 25 de ani când am început noi, era altfel, aveam nevoie de fişa pacientului pentru a putea face programări, să faci legături între clinici şi de acolo ne-am dezvoltat. Problema majoră pe care o avem e că fiecare a dezvoltat în timp şi continuă să dezvolte pentru el şi nu există un sistem comun care să fie în mâna ta ca  pacient“, a mai spus Wargha Enayati.

Şi în spitalul Sf. Constantin, controlat indirect de antreprenorul Mihai Miron, s-a investit în digitalizare şi în oportunităţile pentru pacienţi şi medici prin intermediul tehnologiei. „Spitalul a obişnuit pacienţii încă din martie 2017 să realizeze multe intervenţii cu ajutorul roboţilor“, a spus  Alin Rădăşanu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Spitalului Sf. Constantin, Braşov.

„Avem un robot DaVinci care este folosit în mai multe intervenţii, spre exemplu, acesta permite medicilor să vadă în zonele unde este mai greu de văzut în mod tradiţional. Tehnologia DaVinci aduce multe beneficii pacinetului, pe lângă cele aduse medicilor. Iar cel mai mare avantaj este că riscul de infecţie este minim“Deşi intervenţiile statului în domeniul digitalizării au lipsit, Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti a reuşit să creeze prin intermeniul unui medic pasionat de IT, o metodă prin care conecteaază diverse departamente din spital. 

„Ar trebui să existe posibilitatea integrării software-urilor şi să se tindă spre uniformizarea programelor şi să putem face dosarul electronic al pacientului. Acum funcţionăm la nivel de intranet, iar asta e o problemă, pentru că degeaba ieşim în exterior pentru că nu ştie să ne citească nimeni datele. E greu să lucrezi cu programe care nu sunt integrate la Casa Naţională de Asigurări“, a spus medicul Alexandru Ulici, manager al Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu“.

Tehnologia vine în sprijinul medicului, dar mai ales al pacientului în contextul sanitar din prezent, când prevenţia ar trebui să fie cuvântul cheie al actorilor din domeniul medical.

„Avem nevoie de statistici la nivel de minister – aceste prevenţii se fac doar având datele medicale ale pacienţilor centralizate şi cu un istoric medical. Prima prioritate este salvarea datelor, monitorizarea, integrarea datelor din diferite surse medicale şi de la diferiţi provideri. Cred că am putea pune mult accent pe prevenţie şi monitorizarea pacientului la domiciliu, iar tehnologia ne permite să facem acest lucru“, a spus Elena Ovreiu, Profesor de Digital Health, Universitatea Politehnica Bucureşti.

Digitalizarea în sănătate înseamnă că jucătorii din domeniu pot implementa procese mult mai uşor, însă soluţiile trebuie adaptate în funcţie de ce găsim în prezent în spitale.

„În zona de digitalizare a sănătăţii soluţiile sunt multe, nu reuşim să facem faţă cu câte trebuie să fie implementate. Avem de a face cu soluţiile din spital, cu soluţiile pentru a sincroniza un spital cu alte instituţii de sănătate, cu diferite aplicaţii care ajung la nivel de utilizator. Cred că România se va alinia trendurilor internaţionale, mai ales că suntem un mare promotor de tehnologie, şi diferiţii unicorni din zona de tehnologie vor apărea şi pe partea de sănătate“, a spus Ovidiu Teodorescu, Business Solutions Delivery Director Net Brinel, unul dintre cei mai mari integratori de soluţii IT de pe piaţa locală.

Codruţ Săvulescu, senior solution manager Huawei România

► Digitalizarea are un orizont foarte larg în sectorul medical. În cazul sănătăţii, activitatea se poate sumariza în mai multe laturi – prima poate fi o activitate de investigare, istoricul sănătăţii sau al bolii unui pacient, diagnosticul. Mai e un aspect care generează, cumva, şi scopul sau motivaţia digitalizării în zona sănătăţii, monitorizarea stării de sănătate, sunt lucruri pe care medicina ştie să le atace azi, prin metode tradiţionale.

► Digitalizarea în medicină este acea revoluţie care tranformă focusul de la bolnav spre menţinerea sănătăţii omului. Este o metodă de a schimba, activitatea de prevenţie a sănătăţii oamenilor. Altfel, digitalizarea poate fi explicată şi prin rezultatele secundare – scăderea cheltuielilor, acoperirea deficitului de medici.

► Conectivitatea garantează colaborarea între toate domeniile – între medici, spitale, diverse sectoare medicale – e important şi atunci când se face o investigaţie să am un doctor la distanţă care să îmi ofere o a doua opinie. Conectivitatea permite monitorizarea roboţeilor pe care îi inventăm în zona medicală – în zona de curăţenie, spre exemplu, sau roboţi care să distribuie medicamente.

 ► Suntem destul de digitalizaţi, dar ducem lipsă de colaborare între spitale şi medici, nu că nu există, dar nu e facilitată de o structură dedicată. Unificarea tuturor bazelor de date, accesul unui medic la toată istoria unui pacient, şi nu e nevoie decât de un centru de date de unde orice medic şi clinică poate avea acces.

► O problemă interesantă este cea de colaborare între bazele de date ale spitalelor, clinicilor, centrelor medicale. Din 2017 am început să punem bazele unui concept  - spitalul inteligent - cu două elemente care ţin de concentrarea bazelor de date într-un singur punct. Dar spitalul inteligent se bazează pe colaborare. Această soluţie conţine un cloud care poate fi distribuit sau concentrat, la nivel naţional, conţine modulele de lucru uzuale pentru medici şi pacienţi, un grup de diagnoză colectivă, modul de conectare intraspitalier.

► Principalul focus pe care îl voi avea va fi ideea de standardizare în zona medicală. Pentru că mi se pare că lucrăm disparat. Având un standard vom putea crea dosarul electronic de sănătate care pare să fie primul punct pe agenda de lucru a „dirijorului” acestui concert.

► Digitalizarea ţine şi de adopţie, nu doar de tehnică. Aş merge în sfera asta a a validării avantajelor pe care le poate aduce digitalizarea. M-ar bucura dacă ar exista o concentrare de iniţiativă în sensul prioritizării de iniţiativă.

Alexandru Ulici, conf. dr., manager, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”

► Arhivarea datelor şi informaţiilor despre pacienţi ar trebui făcută astfel încât un document să fie găsit uşor printr-un dispozitiv care să te ajute în a găsi acel document eficient şi rapid. Pentru asta avem nevoie de infrastructură – aici avem nevoie de ajutor pentru că serverele pe care le avem nu sunt suficient de bine protejate. Avem nevoie de sisteme prin care să nu limităm accesul în exterior al medicilor şi al pacienţilor şi trebuie să avem în vedere că avem de a face cu o curbă de învăţare, pentru că utilizatorul este o asistentă care de cele mai multe ori are 45 -50 de ani şi care se adaptează greu la schimbările digitale.

► Avem probleme şi cu cei care crează software, de lipsa de dorinţă de a se conecta cu alte software-uri. Dacă nu o să colaborăm nu o să avem o bază de date medicală din care toată lumea să poată progresa şi învăţa.

► Tehnologia nu schimbă modul de a face medicină fără partea de imagistică şi AI, digitalizarea doar ne ajută să scurtăm timpul birocratic, să nu pierzi documente, să ai trasabilitatea bolnavilor, să nu se mai încurce bolnavii (cum se mai întâmpla prin alte spitale în alţi ani).

► Suntem destul de departe de stadiul de a renunţa la hârtie. În România actul medical trebuie tipărit, semnat, şampilat, aşa spune legea în România. Actul medical doar atunci are valoare, dacă e pe hârtie. Dar nu spune nicăieri că pe foaia de observaţie trebuie scris neapărat de mână şi astfel încercăm să tipărim pe formatul foii de observaţii, în încercaea de a digitaliza această parte.

► Ar trebui să existe posibilitatea integrării software-urilor şi să se tindă spre uniformizarea programelor şi să putem face dosarul electronic al pacientului. Acum funcţionăm la nivel de intranet, iar asta e o problemă, pentru că degeaba ieşim în exterior pentru că nu ştie să ne citească nimeni datele. E greu să lucrezi cu programe care nu sunt integrate la Casa Naţională de Asigurări. Problema e că dezvoltatorii de software nu sunt implicaţi în a găsi soluţii pentru toate problemele pe care noi le sesizăm.

Wargha Enayati, CEO Enayati Group

► E o adevărată provocare digitalizarea în domeniul medical în România. Noi suntem practic 10 furnizori diferiţi în acelaşi spaţiu şi încercăm să creăm o experienţă pacientului folosind noile tehnologii. Una dintre experienţe este cea de a fi cu un consilier medical care îl duce prin nevoile lui – pune diagnostic, tratament - şi apoi închide şi circuitul, adică oferă serviciile complete pacientului. Digitalizarea pentru mine trebuie să aibă acest rol, în care pacientul nu merge la spital sau la medic ca la supermarket – fără să ştie ce are sau ce reacţii adverse poate avea la anumite medicamente pe care le alege de pe raft. În privat, cel puţin, avem posibilităţi să ne tratăm, dar problema majoră a pacienţilor e că nu ştiu unde să meargă pentru a afla care este problema lor şi cum să o rezolve, iar pentru asta avem nevoie de sfătuire, care poate fi oferită cu ajutorul tehnologiei.

► Una dintre probleme este că nu există un „fir roşu” pentru pacient şi se pierde multă energie şi potenţial în acest circuit care nu se termină niciodată.

► La început, acum aproximativ 25 de ani când am început noi, era altfel, aveam nevoie de fişa pacientului pentru a putea face programări, să faci legături între clinici şi de acolo ne-am dezvoltat. Problema majoră pe care o avem e că fiecare a dezvoltat în timp şi continuă să dezvolte pentru el şi nu există un sistem comun care să fie în mâna ta ca şi pacient.

► Acum avem un soft în care pacientul îşi poate încărca fişa singur şi rămâne la el şi o poate accesa oriunde.

► Am avut o şedinţă cu 7-8 IT-şti şi ne-am gândit cum este viitorul, iar în prezent lucrăm la o platformă care este mai mult dedicată medicilor, pentru interesele medicilor în care aceştia pot găsi o comunitate unde să găsească informaţiile de care au nevoie, clinici cu care să colaboreze. Pe această parte este un sistem care depăşeşte privatul şi statul, şi care reuşeşte să nu facă diferenţiere, iar pacientul să fie stăpân pe fişa lui.

► Avem o bază largă de spitale dar o bază mică de servicii ambulatorii şi trebuie să inversăm, să avem multe centre specializate şi policlinici şi mai puţine spitale.

Alin Rădăşanu, preşedintele Consiliului de Administraţie al SpitaluluiSf. Constantin, Braşov

► Cum a transformat spitalul Sf. Constantin din Braşov activitatea prin noile tehnologii? În primul rând avem aparate de circulaţie extracorporală şi sisteme cordoscopice. În 2020, am investit în jur de 2 milioane de euro în implementări noi de sisteme şi aparatură performantă.

► În aprilie 2020 am dezvoltat laboratorul de analize medicale şi am extins activitatea în sfera bilogiei moleculare pentru a efectua testele PCR pentru ca pacienţii să continue să facă procedurile de care aveau nevoie.

► Spitalul a obişnuit pacienţii încă din martie 2017 să realizeze multe intervenţii robotic, cu ajutorul roboţilor. Avem un robot Davinci care este folosit în mai multe intervenţii, spre exemplu, acesra permite medicilor să vadă în zonele unde este mai greu de văzut în mod tradiţional. Tehnologia Davinci aduce multe beneficii pacinetului, pe lângă cele aduse medicilor. Iar cel mai mare avantaj este că riscul de infecţie este minim.

► Am achiziţionat o aplicaţie de la Siemens, o platfomră care ne ajută să gestionăm şi să stocăm imagistica efectuată de toate aparatele, care sunt stocate toate în această platformă. Astfel, putem să avem datele într-un singur loc, ceea ce ajută medicul să interpreteze o examinare atât din interiorul spitalelor, dar putem oferi şi acces unor medici care nu sunt din spital, iar aceştia pot oferi a doua opinie.

► Beneficiul acestei platformei la nivel de pacient este că aceştia nu mai sunt nevoiţi să prezinte toate investigaţiile, toate fişele, pentru că ele sunt deja stocate în această platformă.

► Nu uităm nici de activitatea operaţională şi administrativă. Aici beneficiem de suportul unei soluţii de tip tablou care permite o identificare, extragere şi analiză a datelor disponibile în cadrul întregii organizaţii.

► În continuare, încercăm să accelerăm acest proces de digitalizare şi suntem în discuţii cu furnizori pentru achiziţia unui turn argoscopic şi dorim să avem echipament performant care să ajute în artoscropia genunchilor şi articulaţiilor şi astfel să înlocuim metoda clasică. Acest turn argoscopic va putea fi folosit şi de chirurgia generală, pentru că va avea o unitate video prin care putem vedea spre exemplu vasele de sânge mai puţin vizibile.

Ovidiu Teodorescu, business solutions delivery director Net Brinel

► În zona de digitalizare a sănătăţii soluţiile sunt multe, nu reuşim să facem faţă cu câte trebuie să fie implementate. Avem de a face cu soluţiile din spital, cu soluţiile pentru a sincroniza un spital cu alte instituţii de sănătate, cu diferite aplicaţii care ajung la nivel de utilizator. Zona de digitalizare este imensă din punct de vedere al unui sistem de sănătate şi o putem vedea din două direcţii – digitalizarea unei instituţii şi digitalizarea unui domeniu.

► Cred că România se va alinia trendurilor internaţionale, mai ales că suntem un mare promotor de tehnologie, şi diferiţii unicorni din zona de tehnologie vor apărea şi pe partea de sănătate.

► Nevoia este multiplă pentru că fiecare instituţie din domeniul sănătăţii este într-un anumit momente al implementării şi digitalizării. De obicei soluţiile trebuie pliate pe situaţia din teren, dar până acum 2-3 ani am văzut multă nevoie pe sistematizare a sitemelor de management a activităţii medicale în sptialele româneşti, pe diferitele operaţiuni şi acţiuni care se fac pe respectivul pacient şi mai mult de atât integrarea tuturor departamentelor dintr-un spital, pentru că cu cât un spital e mai mare insularizarea informaţiilor este mai mare, exact ca în cadrul oricărei alte societăţi comerciale. Iar conectarea lor duce la o eficienţă clară a unui spital. De câţiva ani, mult ai mult se pune problema pe evoluţia medicală şi nu doar partea administrativă a activităţii cu pacienţii, a unor fişe care să urmărească tipologia medicală şi să dea informaţii şi predicţii exacte.

►Digitalizarea nu înseamnă implementarea unor soluţii software sau achiziţii hardware, înseamnă să putem modifica anumite procese şi comportamente într-o entitate, instituţie, cu ajutorul tehnologie pentru ca activităţile să se desfăşoare mai uşor. Un proiect de digitalizare se implementează acolo unde politicile fiscale pot.

Elena Ovreiu, profesor de digital health, Universitatea Politehnica Bucureşti

► Am încercat să luăm modele din afară şi să indentificăm avantajele şi dezavantajele din ţările exemple şi să adaptăm la situaţia din România. Concluzia este că – referitor la dosarul electronic de sănătate – e greu să facem un sistem centralizat pe modelul Estoniei. Soluţia este că statul trebuie să vină cu o structură legislativă care să oblige spitalele  să stocheze datele pacientului într-un singur loc şi să le pună la dispoziţia pacienţilor. E important să avem interoperabilitate – datele sunt stocate local în spital, dar dacă se întâmplă ca pacientul să ajungă la alt spital, acesta trebuie să aibă acces la datele stocate la spitalul anterior.

► Cred că se va ajunge la dosare realizate independent, fiecare spital îşi va dezvolta propriul server unde să stocheze datele şi dosarele pacienţilor, dar pe termen lung vom avea probleme cu interoperabilitatea, pentru că dacă nu avem o abordare orchestrată la nivel de minister va fi greu să mergem într-o direcţie comună. Cred că aşa a început de fapt şi nu ştiu cât de repede se va face această orchestrare a organizării la nivel de guvern.

► Digitalizarea în sănătate era cu foarte mult timp în urmă în spate, spre deosebire de domeniul bancar, spre exemplu, dar pandemia a ajutat ca această „groapă” să se reducă, prin accelerarea adoptării soluţiilor de telemidicină, dar digitalizarea nu înseamnă doar telemedicină ci şi diagnostic la distanţă, monitorizare, consultaţie la distanţă, integrarea datelor în istoricul pacientului, integrarea datelor de la diferite spitale, pentru a se oferi o imagine de ansamblu a stării de sănătate a pacientului.

► Avem nevoie de statistici la nivel de minister – aceste prevenţii se fac doar având datele medicale ale pacienţilor centralizate şi cu un istoric medical. Prima prioritate este salvarea datelor, monitorizarea, integrarea datelor din diferite surse medicale şi de la diferiţi provideri. Cred că am putea pune mult accent pe prevenţie şi monitorizarea pacientului la domiciliu, iar tehnologia ne permite să facem acest lucru.